1 R egele David îmbătrânise şi acum era înaintat în vârstă. L-au acoperit cu pături, dar nu se putea încălzi.

Now King David was old. He had lived many years. They covered him with clothes, but he could not keep warm.

2 S lujitorii săi i-au zis: „Să se caute pentru stăpânul nostru, regele, o tânără fecioară, care să stea înaintea regelui şi care să-i fie servitoare. Ea să se culce la pieptul tău şi stăpânul nostru, regele, se va încălzi.“

So his servants said to him, “Let a young woman who has never had a man be found for my lord the king. Let her help the king and become his nurse. And let her lie in your arms, that my lord the king may be warm.”

3 E i au căutat în tot teritoriul lui Israel o tânără frumoasă şi au găsit-o pe Abişag şunamita, pe care au adus-o la rege.

So they looked through all the land of Israel for a beautiful girl, and found Abishag the Shunammite. And they brought her to the king.

4 T ânăra era foarte frumoasă. Ea i-a devenit regelui servitoare şi s-a îngrijit de el, dar regele n-a cunoscut-o.

The girl was very beautiful. She became the king’s nurse and helped him. But the king did not have sex with her.

5 A donia, fiul Haghitei, s-a îngâmfat zicând: „Eu voi deveni rege!“ El şi-a pregătit un car, călăreţi şi cincizeci de bărbaţi care alergau înaintea lui.

Now Haggith’s son Adonijah honored himself, saying, “I will be king.” So he made war-wagons and horsemen ready for himself, with fifty men to run in front of him.

6 T atăl său nu l-a mustrat niciodată, spunând: „De ce ai făcut astfel?“ El s-a născut după Absalom şi era, de asemenea, foarte frumos la chip.

His father had never troubled him at any time by asking, “Why have you done this?” He was a very good-looking man also, and was born next after Absalom.

7 E l a vorbit cu Ioab, fiul Ţeruiei, şi cu preotul Abiatar, iar aceştia l-au sprijinit pe Adonia.

He spoke with Joab the son of Zeruiah and with Abiathar the religious leader. And they followed Adonijah and helped him.

8 D ar preotul Ţadok, Benaia, fiul lui Iehoiada, profetul Natan, Şimei, Rei şi vitejii lui David nu au fost de partea lui Adonia.

But Zadok the religious leader, Benaiah the son of Jehoiada, Nathan the man of God, Shimei, Rei, and David’s strong men, were not with Adonijah.

9 A donia a tăiat oi, vite şi viţei îngrăşaţi lângă Piatra lui Zohelet, care se află în apropiere de En-Roghel. El i-a invitat pe toţi fraţii săi, fiii regelui, şi pe toţi bărbaţii lui Iuda, slujitorii regelui.

Adonijah killed sheep and cattle and fat animals by the stone of Zoheleth, beside En-rogel. He asked all his brothers, the king’s sons and all the king’s men of Judah to come.

10 D ar pe profetul Natan, pe Benaia, pe viteji şi pe Solomon, fratele său, nu i-a invitat.

But he did not ask Nathan the man of God, Benaiah, the strong men or his brother Solomon to come.

11 N atan i-a spus Batşebei, mama lui Solomon: „N-ai auzit că Adonia, fiul Haghitei, s-a făcut rege? Stăpânul nostru David nu ştie acest lucru!

Then Nathan said to Solomon’s mother Bathsheba, “Have you not heard that Adonijah the son of Haggith has become king, and our lord David does not know it?

12 P rin urmare, dă-mi voie să te sfătuiesc cum să-ţi scapi viaţa, tu şi fiul tău Solomon.

So now come, let me give you words of wisdom and save your life and the life of your son Solomon.

13 D u-te, intră la regele David şi spune-i: «Stăpâne, regele meu, oare nu i-ai jurat tu însuţi slujitoarei tale că Solomon, fiul meu, va domni după tine şi că el va urma la tron? Atunci de ce domneşte Adonia?»

Go to King David and say to him, ‘My lord, O king, have you not promised your woman servant, saying, “For sure your son Solomon will be king after me. He will sit on my throne”? Why then has Adonijah become king?’

14 Î n timp ce vei vorbi acolo cu regele, eu însumi voi veni după tine şi voi întări cuvintele tale.“

While you are still there speaking with the king, I will come in after you and tell him your words are true.”

15 B atşeba s-a dus în odaia regelui. Regele era foarte bătrân, iar Abişag şunamita se îngrijea de el.

So Bathsheba went to the king in his room. The king was very old, and Abishag the Shunammite was helping him.

16 B atşeba s-a plecat şi s-a închinat înaintea regelui. – Ce doreşti? a întrebat regele.

Bathsheba put her face to the ground in front of the king. And the king said, “What do you wish?”

17 – Stăpânul meu, a răspuns ea, tu însuţi ai jurat slujitoarei tale pe Domnul, Dumnezeul tău, spunând: „Solomon, fiul tău, va domni după mine şi el va şedea pe tronul meu!“

She said to him, “My lord, you promised your woman servant by the Lord your God, saying, ‘For sure your son Solomon will be king after me. He will sit on my throne.’

18 T otuşi, acum Adonia domneşte, iar stăpânul meu, regele, nu ştie acest lucru.

Now, see, Adonijah is king. And my lord the king, you do not know it.

19 E l a tăiat vite, viţei îngrăşaţi şi oi în mare număr şi i-a invitat pe toţi fiii regelui, pe preotul Abiatar şi pe Ioab, conducătorul oştirii. Dar pe Solomon, slujitorul tău, nu l-a invitat.

He has killed many cattle and sheep and fat animals. He has asked all the king’s sons and Abiathar the religious leader and Joab the captain of the army to come. But he has not asked your servant Solomon to come.

20 A cum, o, rege, stăpânul meu, ochii întregului Israel sunt aţintiţi spre tine ca să le spui cine va urma să domnească după stăpânul meu, regele.

Now, my lord the king, the eyes of all Israel are on you. They are waiting for you to tell them who should sit on the throne of my lord the king after him.

21 A ltfel, se va întâmpla că, atunci când stăpânul meu, regele, se va culca alături de părinţii săi, eu şi fiul meu Solomon vom fi priviţi ca nişte vinovaţi.

Or else as soon as my lord the king is dead, I and my son Solomon will be thought of as wrong-doers.”

22 Î n timp ce vorbea ea cu regele, a venit şi profetul Natan.

While she was still speaking with the king, Nathan the man of God came in.

23 L -au înştiinţat pe rege că a sosit profetul Natan. Acesta a venit înaintea regelui şi s-a plecat cu faţa la pământ înaintea lui.

They told the king, “Here is Nathan who speaks for God.” When Nathan came in front of the king, he put his face to the ground.

24 N atan a zis: – Stăpâne, regele meu, oare ai spus tu că Adonia va domni după tine şi că el va şedea pe tronul tău?

Then Nathan said, “My lord the king, have you said, ‘Adonijah will be king after me, and he will sit on my throne’?

25 C ăci el a coborât astăzi, a tăiat vite, viţei îngrăşaţi şi oi în mare număr şi i-a invitat pe toţi fiii regelui, pe conducătorii oştirii şi pe preotul Abiatar. Chiar acum ei mănâncă şi beau înaintea lui şi strigă: „Trăiască regele Adonia!“

For he has gone down today and has killed many cattle and sheep and fat animals. He has asked all the king’s sons and the captains of the army and Abiathar the religious leader to come. They are eating and drinking with him, and are saying, ‘Long live King Adonijah!’

26 C u toate acestea, pe mine, slujitorul tău, pe preotul Ţadok, pe Benaia, fiul lui Iehoiada, şi pe Solomon, slujitorul tău, nu ne-a invitat.

But he has not asked me your servant, Zadok the religious leader, Benaiah the son of Jehoiada, or your servant Solomon, to come.

27 O are din porunca stăpânului meu, regele, s-a înfăptuit acest lucru? Să nu-i fi adus la cunoştinţă slujitorului tău cine va sta pe tronul stăpânului meu, regele, după el?

Has this been done by my lord the king? Have you not shown your servants who should sit on the throne of my lord the king after him?” David Makes Solomon King

28 R egele David a zis: – Chemaţi-o pe Batşeba! Ea a intrat şi s-a înfăţişat înaintea regelui.

King David said, “Call Bathsheba to me.” And she came and stood in front of the king.

29 R egele a jurat zicând: – Viu este Domnul Care m-a izbăvit din fiecare necaz

The king made a promise and said, “As the Lord lives, Who has saved me from all trouble,

30 c ă voi face astăzi aşa cum ţi-am jurat pe Domnul, Dumnezeul lui Israel, spunând: „Solomon, fiul tău, va domni după mine; el va şedea pe tron în locul meu.“

I promised you by the Lord the God of Israel, saying, ‘Your son Solomon will be king after me. He will sit on my throne in my place.’ And I will even do so this day.”

31 B atşeba s-a plecat cu faţa la pământ şi s-a închinat înaintea regelui. Apoi a zis: – Trăiască veşnic stăpânul meu, regele David!

Bathsheba put her face to the ground in front of the king and said, “May my lord King David live forever.”

32 A poi regele David a zis: „Chemaţi-i pe preotul Ţadok, pe profetul Natan şi pe Benaia, fiul lui Iehoiada!“ Ei au venit înaintea regelui,

Then King David said, “Call to me Zadok the religious leader, Nathan the man of God, and Benaiah the son of Jehoiada.” And they came to the king.

33 i ar el le-a poruncit: – Luaţi-i cu voi pe slujitorii stăpânului vostru, puneţi-l pe fiul meu Solomon să călărească pe catârul meu şi duceţi-l la Ghihon.

The king said to them, “Take the servants of your lord with you. Have my son Solomon go on my own horse. And bring him down to Gihon.

34 P reotul Ţadok şi profetul Natan să-l ungă acolo ca rege peste Israel. Să sunaţi din trâmbiţă şi să strigaţi: „Trăiască regele Solomon!“

Let Zadok the religious leader and Nathan the man of God set him apart there as king over Israel. Sound the horn and say, ‘Long live King Solomon!’

35 A poi mergeţi după el. El să vină şi să se urce pe tronul meu, căci el va domni în locul meu, întrucât cu privire la el am poruncit să fie conducător peste Israel şi peste Iuda.

Then come up after him. He will come and sit on my throne and be king in my place. For I have chosen him to be ruler over Israel and Judah.”

36 B enaia, fiul lui Iehoiada, i-a răspuns regelui astfel: – Amin! Aşa să hotărască Domnul, Dumnezeul stăpânului meu, regele.

Benaiah the son of Jehoiada answered the king, “Let it be so! May the Lord, the God of my lord the king, say so!

37 D upă cum Domnul a fost cu stăpânul meu, regele, tot aşa să fie şi cu Solomon şi să-i înalţe tronul mai presus decât tronul stăpânului meu, regele David.

May the Lord be with Solomon as He has been with my lord the king. May He make his throne greater than the throne of my lord King David!”

38 P reotul Ţadok, profetul Natan, Benaia, fiul lui Iehoiada, cheretiţii şi peletiţii au coborât, l-au pus pe Solomon să călărească pe catârul regelui David şi l-au adus la Ghihon.

So Zadok the religious leader, Nathan the man of God, Benaiah the son of Jehoiada, the Cherethites, and the Pelethites went down to Gihon. And they brought Solomon with them, on King David’s horse.

39 P reotul Ţadok a luat cornul cu untdelemn din Cort şi l-a uns pe Solomon. Apoi au sunat din trâmbiţă şi tot poporul a strigat: „Trăiască regele Solomon!“

There Zadok the religious leader took the horn of oil from the tent and poured it on Solomon. Then they sounded the horn and all the people said, “Long live King Solomon!”

40 T ot poporul s-a dus după el, cântând din fluiere şi bucurându-se nespus de mult, încât se cutremura pământul de strigătul lor.

And all the people went up after him. They were playing music and were filled with joy. The earth shook with all the noise.

41 A donia împreună cu toţi oaspeţii care erau cu el au auzit strigătul şi s-au oprit din mâncat. Ioab a auzit sunetul trâmbiţei şi a întrebat: „De ce se aude această zarvă în cetate?“

Adonijah and all who had been asked to be with him heard it as they finished eating. When Joab heard the sound of the horn, he said, “Why is there such a noise in the city?”

42 Î n timp ce el vorbea, a venit Ionatan, fiul preotului Abiatar. Adonia i-a zis: – Vino, căci tu eşti un om vrednic şi aduci veşti bune!

While he was still speaking, Jonathan the son of Abiathar the religious leader came. Adonijah said, “Come in, for you are a man to be trusted, and bring good news.”

43 – Nicidecum, i-a răspuns Ionatan. Stăpânul nostru, regele David, l-a numit rege pe Solomon.

But Jonathan said to Adonijah, “No! Our lord King David has made Solomon king.

44 R egele i-a trimis cu el pe preotul Ţadok, pe profetul Natan, pe Benaia, fiul lui Iehoiada, pe cheretiţi şi pe peletiţi, iar ei l-au pus să călărească pe catârul regelui.

The king has sent with him Zadok the religious leader, Nathan the man of God, Benaiah the son of Jehoiada, the Cherethites and the Pelethites. And they have made him travel on the king’s horse.

45 P reotul Ţadok şi profetul Natan l-au uns rege la Ghihon şi au plecat de acolo bucuroşi, iar cetatea freamătă. Aceasta era zarva pe care aţi auzit-o.

Zadok the religious leader and Nathan the man of God have set him apart as king in Gihon. They have come up from there filled with joy, so there is much noise in the city. This is the noise you have heard.

46 D e asemenea, Solomon s-a aşezat pe tronul regal.

Solomon sits upon the throne of the king.

47 I ar slujitorii regelui au venit să-l binecuvânteze pe stăpânul nostru, regele David, zicând: „Dumnezeul tău să facă numele lui Solomon mai vestit decât numele tău şi să-i înalţe tronul mai presus decât tronul tău.“ Apoi regele s-a închinat în patul său.

What is more, the king’s servants came to give honor to our lord King David, saying, ‘May your God make the name of Solomon better than your name and his throne greater than your throne!’ And the king put his face down upon the bed.

48 R egele a mai zis: „Binecuvântat să fie Domnul, Dumnezeul lui Israel, Care mi-a dat astăzi un urmaş care să şadă pe tronul meu şi pe care să-l văd cu ochii mei!“

The king said, ‘Thanks be to the Lord, the God of Israel. He has given one to sit on my throne today while my own eyes see it.’”

49 T oţi oaspeţii care erau cu Adonia au început să tremure, s-au ridicat şi fiecare a luat-o care încotro.

Then all those with Adonijah were filled with fear. Each of them got up and went his own way.

50 A donia s-a temut de Solomon; s-a sculat, s-a dus la Cort şi s-a prins de coarnele altarului.

And Adonijah was afraid of Solomon. He got up and went and took hold of the horns of the altar.

51 L ui Solomon i s-a spus că Adonia se teme de el şi că acesta s-a apucat de coarnele altarului, zicând: „Să-mi jure regele Solomon astăzi că nu-l va omorî pe slujitorul său cu sabia!“

Solomon was told, “See, Adonijah is afraid of King Solomon. See, he has taken hold of the horns of the altar, saying, ‘Let King Solomon promise me today that he will not put his servant to death with the sword.’”

52 S olomon a răspuns: „Dacă este un om vrednic, nici un fir de păr nu-i va cădea la pământ, dar, dacă se va găsi răutate în el, va muri!“

Solomon said, “If he will be a man of worth, not one of his hairs will fall to the ground. But if he is found to be bad, he will die.”

53 R egele Solomon şi-a trimis oamenii ca să-l coboare de la altar, iar el a venit şi s-a închinat înaintea regelui Solomon. Solomon i-a zis: „Du-te acasă!“

So King Solomon sent men to bring him down from the altar. Adonijah came and put his face to the ground in front of King Solomon. And Solomon said to him, “Go to your house.”