1 D omnul i-a zis lui Moise:

The Lord said to Moses,

2 „ Vorbeşte întregii adunări a israeliţilor şi spune-le: «Fiţi sfinţi, pentru că Eu, Domnul, Dumnezeul vostru, sunt sfânt.

“Say to all the people of Israel, ‘Be holy, for I the Lord your God am holy.

3 F iecare din voi să-şi cinstească mama şi tatăl şi să ţină Sabatele Mele. Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.

Every one of you must have respect for his mother and his father. And keep My Days of Rest. I am the Lord your God.

4 S ă nu vă întoarceţi spre idoli şi să nu vă turnaţi idoli. Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.

Do not turn to false gods or make gods for yourselves. I am the Lord your God.

5 C ând veţi aduce o jertfă de pace pentru Domnul, să o aduceţi în aşa fel încât să fie primită.

‘When you give the Lord a peace gift, give it so you will be pleasing Him.

6 S ă fie mâncată în ziua când o veţi jertfi sau în ziua următoare; ce va mai rămâne până a treia zi să fie ars în foc.

It will be eaten the same day you give it, and the next day. But what is left until the third day will be burned with fire.

7 D acă se va mânca ceva din ea a treia zi, fapta aceasta va fi o urâciune şi, prin urmare, jertfa nu va fi primită.

If it is eaten at all on the third day, it is a sin. It will not be received.

8 A cela care va mânca din ea îşi va purta pedeapsa pentru că a profanat ceea ce este sfânt pentru Domnul; omul acela să fie nimicit din poporul său.

Every one who eats it will carry his guilt. For he has made the holy thing of the Lord sinful. That person will not be among God’s people.

9 C ând veţi secera holdele ţării, să nu seceri până la marginea ogorului tău şi să nu aduni spicele rămase după seceriş.

‘When you pick the food of your land at gathering time, do not pick all the way to the corners of your field. And do not gather the food left on the ground there after you have picked.

10 S ă nu aduni ciorchinii de struguri rămaşi după culesul viei tale şi să nu aduni boabele căzute din viţă, ci să le laşi pentru cel sărac şi pentru străin. Eu sunt Domnul, Dumnezeul tău.

Do not gather what is left among your vines, or gather the grapes that have fallen. Leave them for those in need and for the stranger. I am the Lord your God.

11 S ă nu furaţi, să nu vă purtaţi cu vicleşug şi să nu vă minţiţi unii pe alţii.

‘Do not steal. Be honest in what you do. Do not lie to one another.

12 S ă nu juraţi fals pe Numele Meu, profanând Numele Dumnezeului vostru. Eu sunt Domnul.

Do not lie when you make a promise in My name, and so put the name of your God to shame. I am the Lord.

13 S ă nu-ţi înşeli semenul şi nici să nu-l jefuieşti; să nu opreşti până a doua zi plata zilerului.

‘Do not make it hard for your neighbor or rob him. You should not keep the pay of a man who works for you until the next morning.

14 S ă nu vorbeşti de rău pe cel surd şi să nu pui o piatră înaintea celui orb, ci să te temi de Dumnezeul tău. Eu sunt Domnul.

Do not say bad things against a man who cannot hear. Do not put something in the way of a man who cannot see. But fear your God. I am the Lord.

15 S ă nu faceţi nici o nedreptate la judecată; să nu fii părtinitor cu cel sărac şi să nu favorizezi pe nimeni dintre cei mari, ci să-l judeci cu dreptate pe semenul tău.

‘Be fair in how you judge. Do not show favor to the poor or to the great. Be fair in how you judge your neighbor.

16 S ă nu umbli cu bârfe în popor şi să nu te atingi de viaţa semenului tău. Eu sunt Domnul.

Do not go around saying things that hurt your people. Do not do things against the life of your neighbor. I am the Lord.

17 S ă nu-l urăşti în inima ta pe fratele tău, ci mustră-l pe semenul tău, pentru a nu te încărca cu păcat din cauza lui.

‘In your heart do not hate someone from your own country. You may speak sharp words to your neighbor, but do not sin because of him.

18 S ă nu te răzbuni şi să nu ţii necaz pe cei din poporul tău, ci să-l iubeşti pe semenul tău ca pe tine însuţi. Eu sunt Domnul.

Do not hurt someone who has hurt you. Do not keep on hating the sons of your people, but love your neighbor as yourself. I am the Lord.

19 S ă păziţi poruncile Mele. Să nu împerechezi două vite de rasă diferită; să nu semeni ogoarele cu două feluri de seminţe; să nu porţi haine ţesute din două feluri de fire.

‘Keep My Laws. Do not let your cattle have young by a different kind. Do not plant your field with two kinds of seed. Do not wear clothing made of two kinds of cloth.

20 D acă un om se va culca cu o femeie, o sclavă, logodită cu un alt bărbat, care nu fusese încă răscumpărată sau eliberată, să fie pedepsiţi amândoi. Să nu fie însă omorâţi, pentru că ea nu fusese eliberată.

If a man lies with a woman who is a servant, promised to another man, but has not been paid for or made free, they must be punished. But they will not be put to death, because she was not free.

21 E l va trebui să aducă Domnului o jertfă pentru vină la intrarea în Cortul Întâlnirii; să aducă un berbec ca jertfă pentru vină.

He will bring his guilt gift to the Lord at the door of the meeting tent. A ram will be used for the guilt gift before the Lord.

22 C u berbecul jertfei pentru vină preotul va face ispăşire pentru el înaintea Domnului, pentru păcatul pe care l-a săvârşit şi astfel păcatul pe care l-a săvârşit îi va fi iertat.

With it the religious leader will go through the worship of washing to take away the man’s sin, and he will be forgiven for the sin he has done.

23 C ând veţi intra în ţară şi veţi planta tot felul de pomi pentru hrană, să priviţi roadele lor ca fiind interzise; timp de trei ani să fie interzise pentru voi; să nu le mâncaţi.

‘When you come into the land and plant all kinds of trees for food, think of their fruit as being something you should not touch. You should not touch it for three years. It must not be eaten.

24 Î n al patrulea an, toate roadele lor să fie închinate Domnului, spre lauda Lui.

But in the fourth year all their fruit will be holy, a gift of praise to the Lord.

25 Î n al cincilea an, să mâncaţi din roadele lor, pentru ca roadele lor să vi se înmulţească. Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.

In the fifth year you may eat of their fruit, so they may give more food for you. I am the Lord your God.

26 S ă nu mâncaţi nimic cu sânge. Să nu vă îndeletniciţi cu vrăjitoria sau ghicirea.

‘Do not eat anything with the blood in it. Do not tell the future or do witchcraft.

27 S ă nu vă tundeţi părul de pe tâmple şi să nu-ţi razi colţurile bărbii.

Do not cut the hair on the side of your head or face.

28 S ă nu vă faceţi tăieturi în carne pentru un mort şi să nu vă imprimaţi nici un semn pe piele. Eu sunt Domnul.

Do not make any cuts on your body for the dead. Do not burn any pictures that will stay on your body. I am the Lord.

29 S ă nu-ţi pângăreşti fiica, făcând-o prostituată, pentru ca nu cumva ţara să ajungă un loc de prostituţie şi să se umple de nelegiuire.

‘Do not put your daughter to shame by making her sell the use of her body. Or the land will become full of shame and sin.

30 S ă ţineţi Sabatele Mele şi să cinstiţi Lăcaşul Meu. Eu sunt Domnul.

Keep My Days of Rest and honor My holy place. I am the Lord.

31 S ă nu vă duceţi la cei ce cheamă duhurile morţilor sau la descântători; să nu-i căutaţi ca să nu vă spurcaţi cu ei. Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.

‘Do not ask what you should do from those who speak with bad spirits or talk to the dead. Do not find them or you will be unclean. I am the Lord your God.

32 S ă te ridici înaintea perilor albi şi să onorezi pe cel bătrân; să te temi de Dumnezeul tău. Eu sunt Domnul.

‘Show respect to the person with white hair. Honor an older person and you will honor your God. I am the Lord.

33 D acă vreun străin vine să locuiască împreună cu voi în ţara voastră, să nu-l asupriţi.

‘If a stranger lives with you in your land, do not do wrong to him.

34 S trăinul să fie privit ca un băştinaş între voi; să-l iubiţi ca pe voi înşivă, căci şi voi aţi fost străini în ţara Egiptului. Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.

You should act toward the stranger who lives among you as you would toward one born among you. Love him as you love yourself. For you were strangers in the land of Egypt. I am the Lord your God.

35 S ă nu faceţi nedreptate în ce priveşte standardele de măsurare a lungimii sau de cântărire a greutăţii şi a cantităţii.

‘Do not lie about the weight or price of anything.

36 S ă aveţi cumpene drepte, greutăţi corecte, o efă corectă şi un hin corect. Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru, Care v-am scos din ţara Egiptului.

Always tell the truth about it. I am the Lord your God, Who brought you out of the land of Egypt.

37 S ă păziţi toate poruncile şi toate legile Mele şi să le împliniţi. Eu sunt Domnul. »“

Keep all My Laws and do all that I tell you. I am the Lord.’”