1 B en-Hadad, regele Aramului, şi-a strâns întreaga oştire. Însoţit de treizeci şi doi de regi, cu cai şi care, s-a dus, a înconjurat Samaria şi a început lupta împotriva ei.

Ben-hadad king of Syria gathered all his army together. Thirty-two kings were with him, and horses and war-wagons. And he went up against Samaria in battle.

2 A trimis soli în cetate, la Ahab, regele lui Israel,

Then he sent men with news to the city of Ahab king of Israel, saying, “This is what Ben-hadad says.

3 c a să-i spună: „Aşa vorbeşte Ben-Hadad: «Argintul şi aurul tău sunt ale mele, soţiile şi cei mai buni dintre fiii tăi sunt ai mei!»“

’Your silver and gold are mine. Your most beautiful wives and children are mine also.’”

4 R egele lui Israel a răspuns: „O, rege, stăpânul meu, eu şi tot ceea ce am suntem ai tăi, precum ai spus!“

The king of Israel answered, “It is as you say, my lord, O king. I am yours, and all that I have.”

5 S olii s-au întors a doua oară şi i-au spus: „Aşa vorbeşte Ben-Hadad: «Trimisesem la tine ca să-mi dai argintul, aurul, soţiile şi fiii tăi.

Then the men returned and said, “This is what Ben-hadad says. ‘I sent word to you saying, “You must give me your silver and gold and your wives and children.”

6 A şadar, mâine pe la această oră, ţi-i voi trimite pe slujitorii mei, care vor scotoci prin palatul tău şi prin casele slujitorilor tăi, vor pune mâna pe tot ce ai de valoare şi vor lua cu ei.»“

But I will send my servants to you tomorrow about this time. They will look through your house and the houses of your servants. And they will take away all that is of worth to you.’”

7 R egele lui Israel i-a chemat pe toţi cei din sfatul bătrânilor ţării şi le-a zis: – Vedeţi cum acest om urmăreşte să ne facă rău, căci a trimis după soţiile, fiii, argintul şi aurul meu şi nu l-am refuzat!

Then the king of Israel called all the leaders of the land. He said to them, “Look and see how this man is looking for trouble. He sent to me for my wives and my children, my silver and my gold. And I did not say no to him.”

8 – Nu-l asculta şi nu cădea la învoială, au răspuns toţi cei din sfatul bătrânilor şi tot poporul.

Then all the leaders and all the people said to him, “Do not listen or agree.”

9 A tunci Ahab le-a zis solilor lui Ben-Hadad: „Spuneţi-i stăpânului meu, regele: «Voi face tot ceea ce i-ai cerut slujitorului tău prima dată, dar acest lucru nu-l pot face!»“ Solii au plecat şi i-au dat regelui Ben-Hadad răspunsul lui Ahab.

So Ahab said to Benhadad’s men, “Tell my lord the king, ‘I will do all that you first asked of your servant, but this I cannot do.’” The men left and returned again with news for him.

10 B en-Hadad i-a trimis un alt mesaj lui Ahab şi i-a zis: „Zeii să se poarte cu mine cu toată asprimea dacă va rămâne în Samaria praf cât încape în mâna tuturor celor care mă urmează!“

Ben-hadad sent word to him saying, “May the gods do so to me and more also, if the dust of Samaria will be enough to fill the hands of all the people who follow me.”

11 R egele lui Israel a răspuns: „Spuneţi-i: «Cine încinge armele să nu se laude ca cel care le pune jos!»“

The king of Israel answered and said, “Tell him, ‘Let not him who dresses in battle-clothes talk with pride like him who takes them off.’”

12 B en-Hadad a primit acest mesaj în timp ce stătea la băut împreună cu regii, în tabără, şi le-a ordonat slujitorilor săi: „Pregătiţi-vă de atac!“ Şi ei s-au pregătit de atac împotriva cetăţii.

When Ben-hadad heard these words, he was drinking with the kings in the tents. He said to his servants, “Go to your places.” So they went to their place of battle against the city.

13 Î ntre timp, un profet s-a apropiat de Ahab, regele lui Israel, şi i-a zis: – Aşa vorbeşte Domnul: „Vezi toată această mulţime mare? Astăzi o voi da în mâinile tale şi vei şti că Eu sunt Domnul!“

Then a man who spoke for God came to Ahab king of Israel and said, “This is what the Lord says. ‘Have you seen all these many people? See, I will give them to you today. Then you will know that I am the Lord.’”

14 – Prin cine? a întrebat Ahab. El a răspuns: – Aşa vorbeşte Domnul: „Prin slujitorii conducătorilor de provincii!“ – Şi cine va începe lupta? a întrebat Ahab. – Tu, i-a răspuns profetul.

Ahab said, “By whom?” So he told him, “The Lord says, ‘By the young servants of the leaders of the lands you rule.’” Then Ahab said, “Who will start the battle?” And he answered, “You.”

15 A hab i-a numărat pe slujitorii conducătorilor de provincii. Aceştia erau două sute treizeci şi doi. Apoi a numărat tot poporul, pe toţi israeliţii. Aceştia erau şapte mii.

Then Ahab called together the young servants of the leaders of the nations, 232 men. And he called together all the people of Israel, 7, 000 men.

16 E i au pornit pe la amiază, în timp ce Ben-Hadad se îmbăta în tabără împreună cu cei treizeci şi doi de regi care-l ajutau.

They went out at noon, while Ben-hadad was drinking himself drunk in the tents with the thirty-two kings who helped him.

17 M ai întâi au pornit slujitorii conducătorilor de provincii. Ben-Hadad a trimis nişte cercetaşi în recunoaştere, care l-au înştiinţat: – Au ieşit nişte bărbaţi din Samaria!

The young servants of the leaders of the lands went out first. Ben-hadad sent men out to get news, and they told him, “Men have come out from Samaria.”

18 – Dacă au ieşit pentru pace, le-a zis Ben-Hadad, prindeţi-i vii, iar dacă au ieşit pentru război, prindeţi-i tot vii!

Then he said, “If they have come out for peace or for war, take them alive.”

19 S lujitorii conducătorilor de provincii au ieşit din cetate împreună cu oştirea care-i urma

So the young servants of the leaders of the lands went out from the city, and the army which followed them.

20 ş i fiecare l-a lovit pe omul dinaintea lui. Arameii au luat-o la fugă, iar israeliţii i-au urmărit. Însă Ben-Hadad a scăpat pe un cal împreună cu nişte călăreţi.

Each one killed his man. The Syrians ran away, and Israel went after them. And Ben-hadad king of Syria got away on a horse with horsemen.

21 R egele lui Israel a înaintat şi a atacat caii şi carele, provocându-le arameilor o mare înfrângere. Confruntarea dintre Israel şi Aram: a doua biruinţă a lui Ahab

The king of Israel went out and destroyed the horses and war-wagons. He killed many of the Syrians.

22 A poi, profetul s-a apropiat de regele lui Israel şi i-a zis: „Du-te şi întăreşte-te! Cercetează şi vezi ce trebuie să faci, pentru că regele Aramului te va ataca din nou primăvara viitoare!“

Then the man who spoke for God came to the king of Israel, and said to him, “Go and make yourself strong. Look and see what you have to do. For the first of next year the king of Syria will come to fight against you.” The Syrians Lose Again

23 S lujitorii regelui Aramului i-au spus acestuia: „Dumnezeul lor este un Dumnezeu al munţilor; de aceea au fost mai tari decât noi. Dar dacă ne vom lupta cu ei în câmpie, cu siguranţă vom fi mai tari decât ei.

Now the servants of the king of Syria said to him, “Israel’s gods are gods of the mountains. So they were stronger than we. But let us fight against them in the plain, and for sure we will be stronger than they.

24 F ă acest lucru: îndepărtează-i pe regi de la posturile lor şi înlocuieşte-i cu căpetenii.

And do this. Take each of the kings from his place, and put captains in their places.

25 P regăteşte-ţi, de asemenea, o oştire la fel de numeroasă ca aceea pe care ai pierdut-o, cu tot atâţia cai şi tot atâtea care şi să ne luptăm cu ei în câmpie. Atunci cu siguranţă vom fi mai tari decât ei!“ El i-a ascultat şi a făcut întocmai.

Gather together an army like the army you lost, horse for horse, and war-wagon for war-wagon. Then we will fight against Israel in the plain. For sure we will be stronger than they.” And Ben-hadad listened to them and did so.

26 P rimăvara următoare, Ben-Hadad i-a strâns pe aramei şi s-a suit la Afek, ca să lupte împotriva lui Israel.

When the new year came, Benhadad called together the Syrians and went up to Aphek to fight against Israel.

27 D upă ce au fost strânşi şi li s-au dat provizii, israeliţii au mărşăluit ca să-i întâmpine şi şi-au aşezat tabăra în faţa lor ca două turme mici de capre, pe când arameii umpleau ţara.

The people of Israel were called together and given what they needed, and went to meet them. The people of Israel gathered in front of them like two little flocks of goats. But the Syrians filled the country.

28 U n om al lui Dumnezeu s-a apropiat de regele lui Israel şi i-a zis: „Aşa vorbeşte Domnul: «Pentru că arameii au spus că Domnul este un Dumnezeu al munţilor, nu şi un Dumnezeu al văilor, voi da această oştire numeroasă în mâinile tale şi veţi şti că Eu sunt Domnul!»“

Then a man who spoke for God came to the king of Israel and said, “This is what the Lord says. ‘The Syrians have said, “The Lord is a god of the mountains, but He is not a god of the valleys.” So I will give all these many people to you. Then you will know that I am the Lord.’”

29 T imp de şapte zile au rămas în taberele lor unii în faţa altora, iar în ziua a şaptea au început lupta. Israeliţii au omorât o sută de mii de pedestraşi aramei într-o zi.

So they stayed beside each other for seven days. On the seventh day the battle was fought. And the people of Israel killed 100, 000 Syrian foot soldiers in one day.

30 C eilalţi au fugit în cetatea Afek, unde zidul s-a prăbuşit peste douăzeci şi şapte de mii dintre ei. Ben-Hadad a fugit în cetate şi s-a ascuns într-o odaie interioară.

But the rest ran away into the city of Aphek. And the wall fell on 27, 000 men who were left. Ben-hadad ran away and came to a room in the city.

31 S lujitorii săi i-au zis: „Am auzit că regii Casei lui Israel sunt îndurători. Dă-ne voie să ne punem saci pe coapse, să ne legăm cu funii la cap şi să mergem la regele lui Israel! Poate că îţi va cruţa viaţa.“

His servants said to him, “Now see, we have heard that the kings of the family of Israel are kings who show kindness. Let us dress in cloth made from hair and put ropes on our heads, and go out to the king of Israel. It might be that he will save your life.”

32 E i şi-au înfăşurat saci pe coapse şi s-au legat cu funii la cap, după care s-au dus la regele lui Israel şi i-au zis: – Slujitorul tău Ben-Hadad te roagă: „Cruţă-mi viaţa!“ – Mai este încă în viaţă? a întrebat Ahab. Atunci este fratele meu!

So they dressed in cloth made from hair and put ropes on their heads, and went to the king of Israel. They said to him, “Your servant Ben-hadad says, ‘I beg you, let me live.’” Ahab said, “Is he still alive? He is my brother.”

33 A ceşti oameni au luat aceste cuvinte ca un semn bun şi s-au grăbit să răspundă spunând: – Da, fratele tău Ben-Hadad! – Duceţi-vă şi aduceţi-l la mine, le-a zis Ahab. Ben-Hadad a venit la el, iar Ahab l-a suit în carul lui.

Now the men were watching for something special to happen. They were quick to catch his word, and said, “Yes, your brother Ben-hadad.” Then Ahab said, “Go and bring him.” So Ben-hadad came out to him, and Ahab took him up into the war-wagon.

34 A poi Ben-Hadad i-a spus: – Îţi voi înapoia cetăţile pe care tatăl meu le-a luat de la tatăl tău şi vei putea să-ţi faci pieţe în Damasc, aşa cum a făcut tatăl meu în Samaria. – Eu îţi voi da drumul, încheind un legământ cu tine, i-a spus Ahab. Astfel, după ce a încheiat un legământ cu el, Ahab i-a dat drumul.

Ben-hadad said to him, “I will return to you the cities which my father took from your father. And you will make streets for yourself in Damascus, as my father made in Samaria.” Ahab said, “I will let you go with this agreement.” So he made an agreement with him and let him go. A Man of God Speaks

35 U nul din fiii profeţilor i-a spus confratelui său prin Cuvântul Domnului: „Loveşte-mă!“ Dar acesta nu a vrut să-l lovească.

Now a certain son of the men who spoke for God said to another by the word of the Lord, “Hit me.” But the man would not hit him.

36 „ Pentru că n-ai ascultat de Cuvântul Domnului, i-a zis profetul, când vei pleca de la mine, te va omorî un leu.“ Şi după ce a plecat de la el, a întâlnit un leu care l-a omorât.

Then he said to him, “Because you have not listened to the voice of the Lord, as soon as you have left me, a lion will kill you.” And as soon as he had left him, a lion found him and killed him.

37 P rofetul a găsit un alt om şi i-a spus: „Loveşte-mă!“ Acel om l-a lovit şi l-a rănit.

Then he found another man and said, “Hit me.” And the man hit him, and hurt him.

38 A poi profetul s-a dus şi l-a aşteptat pe rege, pe marginea drumului. El s-a deghizat acoperindu-şi ochii cu un bandaj.

So the man of God left, and waited for the king by the way. He tied a cloth over his eyes so no one would know him.

39 C ând regele a trecut pe acolo, el a strigat şi i-a spus regelui: – În timp ce slujitorul tău era în toiul bătăliei, un bărbat a venit şi mi-a adus un captiv, spunându-mi: „Păzeşte-l pe acest om. Dacă va scăpa, vei răspunde cu viaţa pentru el sau vei plăti un talant de argint!“

As the king passed by, he cried to the king and said, “Your servant went out to the battle. A soldier turned and brought a man to me, and said, ‘Keep this man. If he is missing for any reason, you will pay for his life with your own. Or else you must pay a man’s weight in silver.’

40 D ar pe când slujitorul tău făcea câte ceva încoace şi încolo, el a dispărut. – Aceasta îţi este osânda, i-a răspuns regele lui Israel. Tu însuţi ai rostit-o.

But while your servant was doing things here and there, the man got away.” The king of Israel said to him, “So you must be punished. You yourself have decided it.”

41 Î ndată profetul şi-a dat jos bandajul de pe ochi, iar regele lui Israel l-a recunoscut că era dintre profeţi.

In a hurry the man took the cloth away from his eyes. And the king of Israel saw that he was one of the men who speak for God.

42 – Aşa vorbeşte Domnul, i-a spus el regelui: „Pentru că i-ai dat drumul omului pe care-l sortisem nimicirii, vei răspunde cu viaţa ta pentru viaţa lui şi cu poporul tău pentru poporul lui.“

The man said to him, “This is what the Lord says. ‘You have let the man go whom I had given to be destroyed. So you will pay for his life with your own. And your people will pay for his people.’”

43 R egele lui Israel s-a dus şi a intrat supărat şi mâniat în palatul său din Samaria.

So the king of Israel went home sad and angry, and came to Samaria.