1 Î n zilele lui Amrafel, regele Şinarului, regii Ariok din Elasar, Chedorlaomer din Elam şi Tidal din Goyim,

It was in the days of Amraphel king of Shinar, Arioch king of Ellasar, Chedorlaomer king of Elam, and Tidal king of Goiim,

2 s -au luptat împotriva regilor Bera din Sodoma, Birşa din Gomora, Şinab din Adma, Şemeber din Ţeboim şi împotriva regelui din Bela, adică Ţoar.

that they made war against Bera king of Sodom, Birsha king of Gomorrah, Shinab king of Admah, Shemeber king of Zeboiim, and the king of Bela (that is, Zoar).

3 T oţi aceştia din urmă s-au unit în valea Sidim, adică Marea Sărată.

All these joined together in the valley of Siddim (that is, the Salt Sea).

4 E i l-au slujit pe Chedorlaomer timp de doisprezece ani, dar in al treisprezecelea an s-au răsculat.

They had been ruled by Chedorlaomer for twelve years. But in the thirteenth year they went against him.

5 Î n al paisprezecelea an, Chedorlaomer şi regii care erau cu el au venit şi i-au înfrânt pe refaiţi la Aştarot-Karnaim, pe zuziţi la Ham, pe emiţi la Şave Chiriatayim

Then in the fourteenth year, Chedorlaomer and the kings who were with him came and won a war against the Rephaim in Ashteroth-karnaim, the Zuzim in Ham, the Emim in Shavehkiriathaim,

6 ş i pe horiţi în ţinutul muntos, din Seir până la El-Paran, la marginea pustiei.

and the Horites in their Mount Seir as far as El-paran near the desert.

7 A poi s-au întors şi au venit la En-Mişpat sau Kadeş, unde au cucerit tot teritoriul amalekiţilor, precum şi pe amoriţii care locuiau în Haţaţon-Tamar.

Then they turned around and came to Enmishpat (that is, Kadesh). There they won a war against all the country of the Amalekites and the Amorites who lived in Hazazon-tamar.

8 A tunci regii din Sodoma, din Gomora, din Adma, din Ţeboim şi din Bela, adică din Ţoar, au ieşit şi s-au pregătit de luptă, în valea Sidim,

Then the kings of Sodom, Gomorrah, Admah, Zeboiim and Bela (that is, Zoar) went out and joined in war against them in the valley of Siddim.

9 î mpotriva regilor Chedorlaomer din Elam, Tidal din Goyim, Amrafel din Şinar şi Ariok din Elasar – patru regi împotriva a cinci.

They fought against Chedorlaomer king of Elam, Tidal king of Goiim, Amraphel king of Shinar, and Arioch king of Ellasar, four kings against five.

10 V alea Sidim era plină de gropi cu smoală, astfel încât, atunci când regii din Sodoma şi din Gomora au fugit, unii dintre oamenii lor au căzut în ele, iar ceilalţi au fugit înspre dealuri.

Now the Siddim valley was full of deep holes with tar. The kings of Sodom and Gomorrah turned and ran, and some fell there. But the others ran away into the hill country.

11 C ei patru regi au capturat toate bunurile din Sodoma şi din Gomora, precum şi toate proviziile lor de hrană şi au plecat.

Then those who won the war took all that belonged to Sodom and Gomorrah, and all their food, and left.

12 E i l-au capturat şi pe Lot, nepotul lui Avram, care locuia în Sodoma, împreună cu bunurile lui, şi au plecat.

They also took Lot, the son of Abram’s brother, who lived in Sodom, and all that belonged to him, and left.

13 U n om care a scăpat cu viaţă a venit şi l-a înştiinţat de acest lucru pe evreul Avram, care locuia lângă stejarii amoritului Mamre, fratele lui Eşcol şi al lui Aner; aceştia erau aliaţii lui Avram.

Then one who had run for his life came and told Abram the Hebrew. Abram was living by the oaks of Mamre the Amorite, brother of Eshcol and Aner, who were friends of Abram.

14 C ând Avram a auzit că nepotul său fusese luat prizonier, i-a chemat la luptă pe cei trei sute optsprezece sclavi pregătiţi, născuţi în gospodăria sa, şi a pornit în urmărire până la Dan.

When Abram heard that one of his family had been taken away, he led 318 men who had been born in his house and whom he had taught to fight. They went after them as far as Dan.

15 E l şi-a împărţit oamenii, i-a atacat pe regi noaptea, i-a izgonit şi i-a urmărit până la Hoba, la nord de Damasc.

Abram divided his army against them by night, he and his servants. They won the war against them, and followed them as far as Hobah, north of Damascus.

16 A vram a recuperat toate bunurile; l-a adus înapoi şi pe nepotul său, Lot, împreună cu toate bunurile lui, precum şi pe femei şi pe ceilalţi oameni.

Then Abram returned with all the things they had taken. He also returned with his brother’s son Lot and all that belonged to him, and the women and the people.

17 D upă ce Avram s-a întors de la înfrângerea lui Chedorlaomer şi a regilor care erau cu el, regele din Sodoma i-a ieşit în întâmpinare în valea Şave, adică Valea Regelui.

After Abram returned from destroying Chedorlaomer and the kings who were with him, the king of Sodom went out to meet him at the valley of Shaveh (that is, the King’s valley).

18 M elhisedek, regele Salemului, a adus pâine şi vin; el era preot al Dumnezeului cel Preaînalt.

Melchizedek king of Salem brought out bread and wine. He was a religious leader of God Most High.

19 L -a binecuvântat pe Avram astfel: „Binecuvântat să fie Avram de Dumnezeul cel Preaînalt, Creatorul cerului şi al pământului,

And Melchizedek honored Abram and said, “May good come to Abram from God Most High, Maker of heaven and earth.

20 ş i binecuvântat să fie Dumnezeul cel Preaînalt, Care i-a dat pe duşmanii tăi în mâinile tale!“ Şi Avram i-a dat zeciuială din toate.

Honor and thanks be to God Most High, Who has given into your hand those who fought against you.” Then Abram gave Melchizedek a tenth of all he had taken.

21 A poi regele din Sodoma i-a zis lui Avram: – Dă-mi oamenii şi păstrează bunurile pentru tine.

And the king of Sodom said to Abram, “Give me the people, but take the riches and food for yourself.”

22 D ar Avram i-a răspuns regelui din Sodoma: – I-am jurat Domnului, Dumnezeul cel Preaînalt, Creatorul cerului şi al pământului,

But Abram said to the king of Sodom, “I have promised the Lord God Most High, Maker of heaven and earth,

23 c ă nu voi lua nici măcar un fir de aţă sau o curea de sandală din ceea ce este al tău, pentru ca să nu pretinzi că l-ai îmbogăţit pe Avram.

that I will not take a piece of string or piece of leather or anything that is yours. Or else you might say, ‘I have made Abram rich.’

24 E u nu voi lua nimic, în afară de ceea ce au mâncat oamenii mei şi de partea celor care au mers împreună cu mine – Aner, Eşkol şi Mamre. Ei să-şi ia partea lor.

I will take nothing but what the young men have eaten, and the share of the men who went with me. Let Aner, Eshcol and Mamre take their share.”