1 A tunci Iosif nu s-a mai putut stăpâni înaintea tuturor celor ce se aflau acolo şi a poruncit: „Să iasă toată lumea afară!“ Astfel, nici unul n-a rămas cu el atunci când Iosif s-a făcut cunoscut fraţilor săi.

Then Joseph could not hide his feelings in front of all who stood by him. He cried, “Send all the people away from me.” So no one was with him when Joseph told his brothers who he was.

2 Ş i a plâns atât de tare, încât l-au auzit şi egiptenii, şi curtea lui Faraon.

He cried so loud that the Egyptians heard it, and those of Pharaoh’s house heard of it.

3 I osif le-a zis fraţilor săi: „Eu sunt! Iosif! Mai trăieşte tatăl meu?“ Dar fraţii săi nu i-au putut răspunde, pentru că au înlemnit în prezenţa sa.

Joseph said to his brothers, “I am Joseph! Is my father still alive?” But his brothers could not answer him, for they were afraid in front of him.

4 A tunci Iosif le-a zis fraţilor săi: „Apropiaţi-vă de mine!“ Ei s-au apropiat de el, iar el le-a zis: „Eu sunt fratele vostru Iosif, cel pe care l-aţi vândut în Egipt!

Joseph said to his brothers, “Come near to me.” So they came near. He said, “I am your brother Joseph, whom you sold into Egypt.

5 A cum nu vă întristaţi şi nu vă mâniaţi pe voi înşivă pentru că m-aţi vândut aici, fiindcă Dumnezeu m-a trimis înaintea voastră pentru a vă păstra în viaţă.

But do not be troubled or angry with yourselves because you sold me here. For God sent me before you to save your life.

6 D eoarece foametea durează de doi ani pe pământ şi vor mai fi încă cinci ani în care nu se va ara şi nu se va secera,

For the land has been without food these two years. And there are five more years without plowing or gathering.

7 D umnezeu m-a trimis înaintea voastră pentru a vă păstra o rămăşiţă pe pământ şi pentru a vă salva vieţile printr-o mare izbăvire.

God sent me before you to make sure that your people will keep living on the earth. Now many of you will be saved.

8 A şadar, nu voi m-aţi trimis aici, ci Dumnezeu; El m-a făcut tată pentru Faraon, stăpân al curţii sale şi domnitor peste toată ţara Egiptului.

So it was not you who sent me here, but God. He has made me a father to Pharaoh, and ruler of all his house, and of all the land of Egypt.

9 D uceţi-vă repede la tatăl meu şi spuneţi-i că aşa vorbeşte fiul său Iosif: «Dumnezeu m-a făcut stăpân peste tot Egiptul; vino la mine fără întârziere.

Hurry and go to my father. Say to him, ‘Your son Joseph says to you, “God has made me ruler of all Egypt. Come to me, and do not wait.

10 V ei locui în ţinutul Goşen şi vei fi lângă mine, tu, copiii tăi, nepoţii tăi, turmele, cirezile tale şi tot ceea ce este al tău.

You will live in the land of Goshen, you and your children and grandchildren, your flocks and cattle, and all you have. And you will be near me.

11 A colo îţi voi purta de grijă, căci mai sunt încă cinci ani de foamete, pentru ca să nu sărăceşti tu, familia ta şi gospodăria ta.»

There I will take care of you, so that you and your family will not be in need. For there are still five years coming without food. By then you would have nothing.”’

12 V oi înşivă şi fratele meu Beniamin vedeţi că eu sunt cel care vă vorbeşte.

“Now your eyes see, and the eyes of my brother Benjamin see, that it is my mouth which is speaking to you.

13 S ă-i spuneţi tatălui meu despre toată gloria pe care o am în Egipt şi despre tot ce aţi văzut; grăbiţi-vă şi aduceţi-l pe tatăl meu aici.“

You must tell my father of all my greatness in Egypt, and of all you have seen. You must hurry and bring my father here.”

14 A poi l-a îmbrăţişat pe fratele său Beniamin şi a plâns, în timp ce Beniamin plângea şi el pe umărul lui.

Then he put his arms around his brother Benjamin and cried. And Benjamin cried on his neck.

15 I osif i-a sărutat pe toţi fraţii săi şi a plâns pe umerii lor; după aceea fraţii săi au vorbit cu el.

Joseph kissed all his brothers and cried over them. After that his brothers talked with him.

16 C ând Faraon şi slujitorii săi au auzit că au venit fraţii lui Iosif, s-au bucurat.

When the news was heard in Pharaoh’s house that Joseph’s brothers had come, Pharaoh and his servants were pleased.

17 F araon i-a poruncit lui Iosif să le spună fraţilor săi următoarele: „Încărcaţi-vă animalele şi întoarceţi-vă în Canaan.

Pharaoh said to Joseph, “Tell your brothers this: ‘Load your animals and go to the land of Canaan.

18 L uaţi-l pe tatăl vostru şi familiile voastre şi veniţi la mine; eu vă voi da ce este mai bun în ţara Egiptului şi veţi mânca ce este mai bun în ţară.“

Take your father and your families and come to me. I will give you the best of the land of Egypt. And you will live on the fat of the land.’

19 E l i-a poruncit să le mai spună astfel: „Luaţi din ţara Egiptului nişte care pentru copiii şi soţiile voastre, luaţi-l pe tatăl vostru şi veniţi.

Also say to them, ‘Take wagons from the land of Egypt for your little ones and your wives. Bring your father and come.

20 N u vă gândiţi la bunurile voastre, pentru că tot ce este mai bun în Egipt va fi al vostru.“

Do not worry about the things that belong to you. For the best of all the land of Egypt is yours.’”

21 F iii lui Israel au făcut întocmai. Iosif le-a dat care după porunca lui Faraon şi provizii pentru drum.

The sons of Israel did as he said. Joseph gave them wagons as Pharaoh had told him. And he gave them what they would need as they traveled.

22 F iecăruia i-a dat câte un rând de haine, dar lui Beniamin i-a dat trei sute de şecheli de argint şi cinci rânduri de haine.

He gave new clothes to each of them. But to Benjamin he gave 300 pieces of silver and five times as many clothes.

23 T atălui său i-a trimis zece măgari încărcaţi cu ce era mai bun în Egipt şi zece măgăriţe încărcate cu grâne, pâine şi provizii pentru drum.

To his father he sent ten donkeys loaded with the best things of Egypt, and ten female donkeys loaded with grain and bread and things his father would need as he traveled.

24 I osif i-a trimis pe fraţii săi şi la despărţire le-a zis: „Să nu vă certaţi pe drum!“

Then he sent his brothers away. As they left he said to them, “Do not be mad at each other on the way.”

25 E i au plecat din Egipt, s-au dus la tatăl lor, Iacov, în Canaan

So they went out of Egypt and came to their father Jacob in the land of Canaan.

26 ş i i-au zis: „Iosif trăieşte! Chiar el este domnitor peste toată ţara Egiptului!“ Însă inima lui Iacov a rămas rece, pentru că nu-i credea.

They told him, “Joseph is still alive! He is ruler of all the land of Egypt!” Jacob’s heart almost stopped, because he did not believe them.

27 D ar când i-au istorisit tot ceea ce le spusese Iosif şi când a văzut carele pe care le trimisese Iosif să-l ducă, duhul tatălui lor, Iacov, s-a înviorat.

So they told him all the things that Joseph had said to them. And when he saw the wagons that Joseph had sent to carry him, the life of Jacob’s spirit returned.

28 I srael a zis: „Destul! Iosif, fiul meu, încă trăieşte. Trebuie să merg să-l văd înainte de a muri.“

Israel said, “It is enough. My son Joseph is still alive. I will go and see him before I die.”