1 N u strigă înţelepciunea? Nu-şi înalţă priceperea glasul?

Does not wisdom call? Does not understanding raise her voice?

2 E a se opreşte pe înălţimi, de-a lungul străzilor, la răspântii,

She takes her stand on the top of the hill beside the way, where the paths meet.

3 l ângă porţile care duc spre intrarea cetăţii, la uşi, şi strigă cu voce tare:

Beside the gates in front of the town, at the open doors, she cries out,

4 „ Oamenilor, către voi strig şi spre voi, fiii oamenilor, se îndreaptă vocea mea!

“I call to you, O men. My voice is to the sons of men.

5 O , nesăbuiţilor, înţelegeţi prudenţa; proştilor, înţelegeţi priceperea!

O child-like ones, learn to use wisdom. O fools, make your mind understand.

6 A scultaţi, căci am să vă spun lucruri mari! Îmi voi deschide buzele ca să spun ce este drept!

Listen, for I will speak great things. What is right will come from my lips.

7 C ăci gura mea rosteşte adevărul, iar nelegiuirea este o urâciune pentru buzele mele.

For my mouth will speak the truth. My lips hate wrong-doing.

8 T oate cuvintele gurii mele sunt drepte, nu este nimic necinstit sau sucit în ele.

All the words of my mouth are right and good. There is nothing in them that is against the truth.

9 T oate sunt clare pentru cel priceput şi corecte pentru cei ce au găsit cunoştinţa.

They are all clear to him who understands, and right to those who find much learning.

10 P rimiţi îndrumarea mea în loc de argint şi alegeţi cunoştinţa în schimbul aurului ales,

Take my teaching instead of silver. Take much learning instead of fine gold.

11 c ăci înţelepciunea este mai preţioasă decât mărgăritarele şi orice ţi-ai dori nu se poate compara cu ea.

For wisdom is better than stones of great worth. All that you may desire cannot compare with her.

12 E u, înţelepciunea, locuiesc împreună cu prudenţa; eu găsesc cunoştinţa şi chibzuinţa.

“I, wisdom, live with understanding, and I find much learning and careful thinking.

13 F rica de Domnul te face să urăşti răul. Iată ce urăsc eu: mândria şi aroganţa, calea rea şi gura care vorbeşte lucruri stricate.

The fear of the Lord is to hate what is sinful. I hate pride, self-love, the way of sin, and lies.

14 A l meu este sfatul şi înţelepciunea răsunătoare; a mea este priceperea, a mea este puterea.

I have teaching and wisdom. I have understanding and power.

15 P rin mine domnesc împăraţii şi cei ce conduc prin mine emit legi drepte.

By me kings rule and rulers make laws that are fair.

16 P rin mine guvernează prinţii şi toţi nobilii care conduc pământul.

By me rulers rule, and all the princes rule on the earth.

17 E u iubesc pe cei ce mă iubesc, şi cei ce mă caută mă vor găsi.

I love those who love me, and those who look for me with much desire will find me.

18 E u aduc bogăţie şi onoare, belşug şi bunăstare.

Riches and honor are mine, lasting riches and being right with God.

19 R odul meu este mai bun decât aurul, decât aurul curat; profitul meu întrece argintul ales.

My fruit is better than gold, even pure gold. What I give is better than fine silver.

20 E u merg pe calea dreptăţii, pe mijlocul cărărilor justiţiei,

I walk in the way that is right with God, in the center of the ways that are fair.

21 c a să le dau o moştenire celor ce mă iubesc şi să le umplu vistieriile.

I give riches to those who love me, and fill their store-houses.

22 D omnul m-a creat ca cea dintâi dintre căile Lui, înaintea celor mai vechi lucrări ale Lui.

“The Lord made me at the beginning of His work, before His first works long ago.

23 E u am fost desemnată din veşnicie, de la început, înainte de a fi pământul.

I was set apart long ago, from the beginning, before the earth was.

24 E u am fost născută când nu erau oceanele, când nu erau izvoare încărcate cu apă.

I was born when there were no seas, when there were no pools full of water.

25 Î nainte de aşezarea munţilor, înainte de a fi dealurile, am fost născută eu,

I was born before the mountains and hills were in their places.

26 c ând El nu făcuse încă nici pământul, nici câmpiile, nici cea dintâi fărâmă a pulberii lumii.

It was before He had made the earth or the fields, or the first dust of the world.

27 C ând a întocmit El cerurile, eu eram acolo; când a trasat orizontul pe faţa adâncului,

I was there when He made the heavens, and when He drew a mark around the top of the sea.

28 c ând a pironit norii sus şi a întărit izvoarele adâncului,

I was there when He put the skies above, and when He put the wells of the waters in their place.

29 c ând a dat mării porunca Lui, ca apele să nu treacă peste hotărârea Sa, când a trasat temeliile pământului,

I was there when He marked out the places for the sea, so that the waters would not go farther than what He said. I was there when He marked out the ground for the earth.

30 e u eram meşterul de lângă El şi zi de zi aveam parte de desfătări, jucând neîncetat în prezenţa Lui,

I was beside Him as the leading workman. I was His joy every day. I was always happy when I was near Him.

31 j ucând pe întinderea pământului Lui şi găsindu-mi desfătarea în fiii oamenilor.

I was happy in the world, His earth, and found joy in the sons of men.

32 A cum deci, fiilor, ascultaţi-mă! Binecuvântaţi sunt cei ce păzesc căile mele!

“So now, O sons, listen to me, for happy are they who keep my ways.

33 A scultaţi îndrumarea şi fiţi înţelepţi; n-o ignoraţi!

Hear my teaching and be wise. Do not turn away from it.

34 B inecuvântat este omul care mă ascultă, care veghează zilnic la porţile mele, aşteptând la pragul uşii mele.

Happy is the man who listens to me, watching every day at my gates, waiting beside my doors.

35 F iindcă oricine mă găseşte pe mine, găseşte viaţa şi primeşte astfel o favoare de la Domnul.

For he who finds me finds life, and gets favor from the Lord.

36 D ar cel care dă greş în a mă găsi se răneşte singur; toţi cei ce mă urăsc iubesc moartea.“

But he who misses me hurts himself. All those who hate me love death.”