1 N u strigă înţelepciunea? Nu-şi înalţă priceperea glasul?

Non grida forse la sapienza, e la prudenza non fa sentire la sua voce?

2 E a se opreşte pe înălţimi, de-a lungul străzilor, la răspântii,

Essa sta in piedi in cima alle alture, lungo la strada, agli incroci delle vie;

3 l ângă porţile care duc spre intrarea cetăţii, la uşi, şi strigă cu voce tare:

grida presso le porte, all'ingresso della città, sulla soglia delle porte:

4 „ Oamenilor, către voi strig şi spre voi, fiii oamenilor, se îndreaptă vocea mea!

«Mi rivolgo a voi, o uomini, e la mia voce è indirizzata ai figli dell'uomo.

5 O , nesăbuiţilor, înţelegeţi prudenţa; proştilor, înţelegeţi priceperea!

Intendete, o semplici, la prudenza e voi stolti, abbiate un cuore assennato.

6 A scultaţi, căci am să vă spun lucruri mari! Îmi voi deschide buzele ca să spun ce este drept!

Ascoltate, perché parlerò di cose importanti, e le mie labbra si apriranno per dire cose giuste.

7 C ăci gura mea rosteşte adevărul, iar nelegiuirea este o urâciune pentru buzele mele.

Poiche la mia bocca proclamerà la verità; l'empietà è un abominio alle mie labbra,

8 T oate cuvintele gurii mele sunt drepte, nu este nimic necinstit sau sucit în ele.

Tutte le parole della mia bocca sono giuste, in esse non c'è niente di tortuoso e perverso,

9 T oate sunt clare pentru cel priceput şi corecte pentru cei ce au găsit cunoştinţa.

Sono tutte rette per chi ha intendimento e giuste per quelli che hanno trovato la conoscenza,

10 P rimiţi îndrumarea mea în loc de argint şi alegeţi cunoştinţa în schimbul aurului ales,

Ricevete il mio ammaestramento e non l'argento, la conoscenza invece dell'oro scelto,

11 c ăci înţelepciunea este mai preţioasă decât mărgăritarele şi orice ţi-ai dori nu se poate compara cu ea.

perchè la sapienza vale piú delle perle, e tutte le cose che uno può desiderare non l'eguagliano.

12 E u, înţelepciunea, locuiesc împreună cu prudenţa; eu găsesc cunoştinţa şi chibzuinţa.

Io, la sapienza, sto con la prudenza e trovo la conoscenza della riflessione.

13 F rica de Domnul te face să urăşti răul. Iată ce urăsc eu: mândria şi aroganţa, calea rea şi gura care vorbeşte lucruri stricate.

Il timore dell'Eterno è odiare il male; io odio la superbia, l'arroganza, la via malvagia e la bocca perversa.

14 A l meu este sfatul şi înţelepciunea răsunătoare; a mea este priceperea, a mea este puterea.

A me appartiene il consiglio e la vera sapienza; io sono l'intelligenza, a me appartiene la forza.

15 P rin mine domnesc împăraţii şi cei ce conduc prin mine emit legi drepte.

Per mio mezzo regnano i re e i principi deliberano la giustizia.

16 P rin mine guvernează prinţii şi toţi nobilii care conduc pământul.

Per mio mezzo governano i capi, i nobili tutti i giudici della terra.

17 E u iubesc pe cei ce mă iubesc, şi cei ce mă caută mă vor găsi.

Io amo quelli che mi amano, e quelli che mi cercano diligentemente mi trovano,

18 E u aduc bogăţie şi onoare, belşug şi bunăstare.

Con me sono ricchezze e gloria, la ricchezza che dura e la giustizia.

19 R odul meu este mai bun decât aurul, decât aurul curat; profitul meu întrece argintul ales.

Il mio frutto è migliore dell'oro, sí, dell'oro fino e il mio prodotto piú dell'argento scelto.

20 E u merg pe calea dreptăţii, pe mijlocul cărărilor justiţiei,

Io cammino nella via della giustizia in mezzo ai sentieri dell'equità,

21 c a să le dau o moştenire celor ce mă iubesc şi să le umplu vistieriile.

per far ereditare la vera ricchezza a quelli che mi amano e per riempire i loro tesori.

22 D omnul m-a creat ca cea dintâi dintre căile Lui, înaintea celor mai vechi lucrări ale Lui.

L'Eterno mi possedette al principio della sua via, prima delle sue opere piú antiche.

23 E u am fost desemnată din veşnicie, de la început, înainte de a fi pământul.

Fui stabilita dall'eternità, dal principio, prima che la terra fosse.

24 E u am fost născută când nu erau oceanele, când nu erau izvoare încărcate cu apă.

Fui prodotta quando non c'erano ancora gli abissi, quando non c'erano sorgenti rigurgitanti d'acqua.

25 Î nainte de aşezarea munţilor, înainte de a fi dealurile, am fost născută eu,

Fui prodotta prima che le fondamenta dei monti fossero consolidate prima delle colline,

26 c ând El nu făcuse încă nici pământul, nici câmpiile, nici cea dintâi fărâmă a pulberii lumii.

quando non aveva ancora fatto né la terra né i campi né le prime zolle della terra.

27 C ând a întocmit El cerurile, eu eram acolo; când a trasat orizontul pe faţa adâncului,

Quando egli fissava i cieli, io ero là; quando tracciava un cerchio sulla superficie dell'abisso,

28 c ând a pironit norii sus şi a întărit izvoarele adâncului,

quando rendeva stabili i cieli di sopra, quando rafforzava le fonti dell'abisso,

29 c ând a dat mării porunca Lui, ca apele să nu treacă peste hotărârea Sa, când a trasat temeliile pământului,

quando assegnava al mare il suo limite perché le acque non oltrepassassero il suo comando, quando stabiliva le fondamenta della terra,

30 e u eram meşterul de lângă El şi zi de zi aveam parte de desfătări, jucând neîncetat în prezenţa Lui,

Io ero presso di lui come un architetto, ero ogni giorno la sua delizia, rallegrandomi ogni momento davanti a lui

31 j ucând pe întinderea pământului Lui şi găsindu-mi desfătarea în fiii oamenilor.

mi rallegravo nella parte abitabile del mondo e trovavo il mio diletto con i figli degli uomini.

32 A cum deci, fiilor, ascultaţi-mă! Binecuvântaţi sunt cei ce păzesc căile mele!

Ora dunque, figli, ascoltatemi; beati quelli che osservano le mie vie!

33 A scultaţi îndrumarea şi fiţi înţelepţi; n-o ignoraţi!

Ascoltate l'ammaestramento e siate saggi, e non respingetelo!

34 B inecuvântat este omul care mă ascultă, care veghează zilnic la porţile mele, aşteptând la pragul uşii mele.

Beato l'uomo che mi ascolta, vegliando ogni giorno alle mie porte e custodendo gli stipiti delle mie porte.

35 F iindcă oricine mă găseşte pe mine, găseşte viaţa şi primeşte astfel o favoare de la Domnul.

Poiché chi mi trova, trova la vita, e ottiene favore dall'Eterno.

36 D ar cel care dă greş în a mă găsi se răneşte singur; toţi cei ce mă urăsc iubesc moartea.“

Ma chi pecca contro di me, fa male a se stesso; tutti quelli che mi odiano amano la morte».