1 C uvântul Domnului care i-a fost spus lui Ioel, fiul lui Petuel: Invazia lăcustelor

La parola dell'Eterno che fu rivolta a Gioele, figlio di Pethuel.

2 „ Ascultaţi lucrul acesta, bătrânilor! Luaţi aminte, toţi locuitorii ţării! S-a mai întâmplat aşa ceva pe vremea voastră sau pe vremea strămoşilor voştri?

Udite questo, o anziani, ascoltate, voi tutti abitanti del paese. E' mai avvenuta una simile cosa ai vostri giorni o ai giorni dei vostri padri?

3 P ovestiţi copiilor voştri despre lucrul acesta, şi copiii voştri să-l spună copiilor lor, iar copiii lor să-l istorisească următoarei generaţii.

Raccontatelo ai vostri figli e i vostri figli ai loro figli, e i loro figli all'altra generazione.

4 C eea ce a lăsat lăcusta Gazam, a mâncat lăcusta Arbe; ceea ce a lăsat lăcusta Arbe, a mâncat lăcusta Ielek şi ceea ce a lăsat lăcusta Ielek, a mâncat lăcusta Hasil.

L'avanzo lasciato dal bruco l'ha mangiato la cavalletta, l'avanzo lasciato dalla cavalletta l'ha mangiato la larva della cavalletta, l'avanzo lasciato dalla larva l'ha mangiato la locusta.

5 T reziţi-vă, beţivilor, şi plângeţi! Văitaţi-vă, voi, toţi băutorii de vin, pentru că vi s-a luat mustul de la gură!

Destatevi, ubriachi, e piangete; gemete voi tutti, bevitori di vino per il mosto che vi è stato tolto di bocca.

6 C ăci un neam puternic şi fără număr a năvălit asupra ţării Mele; dinţii ei sunt dinţi de leu, iar colţii ei sunt colţi de leoaică.

Poiché una nazione forte e senza numero è salita contro il mio paese. I suoi denti sono denti di leone, e ha zanne di leonessa.

7 M i-a pustiit viile şi Mi-a făcut bucăţi smochinii; i-a jupuit de coajă şi i-a trântit jos, lăsându-le ramurile decojite.

Ha devastato la mia vite, ha fatto a pezzi il mio fico, l'ha completamente scortecciato e l'ha gettato via; i suoi rami sono rimasti bianchi.

8 B oceşte aşa cum fecioara, îmbrăcată cu sac, boceşte după bărbatul tinereţii ei!

Piangi come una vergine cinta di sacco per lo sposo della sua giovinezza.

9 D arurile de mâncare şi jertfele de băutură au fost oprite în Casa Domnului, iar preoţii, slujitorii Domnului, jelesc.

Dalla casa dell'Eterno sono scomparse offerte di cibo e la libazione; i sacerdoti, i ministri dell'Eterno, fanno cordoglio.

10 O goarele sunt pustiite, pământul jeleşte, căci grânele sunt nimicite. Mustul a secat şi uleiul s-a terminat.

La campagna è devastata, il paese è in lutto perché il frumento è distrutto, il mosto è inaridito e l'olio è venuto meno.

11 Î ngroziţi-vă, plugari, văitaţi-vă, vieri, din pricina grâului şi a orzului, căci roadele câmpului sunt distruse.

Siate confusi, o agricoltori, gemete, o vignaioli, per il frumento e per l'orzo, perché il raccolto dei campi è perduto.

12 V ia s-a uscat, iar smochinul este veştejit; rodiul, palmierul, mărul, toţi pomii de pe câmp sunt uscaţi. Într-adevăr, s-a ofilit bucuria din mijlocul oamenilor! Chemare la pocăinţă

La vite è seccata, il fico è inaridito, il melograno, la palma, il melo e tutti gli alberi della campagna sono seccati; la gioia è venuta meno tra i figli degli uomini.

13 P reoţilor, îmbrăcaţi-vă cu sac şi jeliţi; văitaţi-vă, slujitori ai altarului! Veniţi, petreceţi noaptea îmbrăcaţi cu saci, slujitori ai Dumnezeului meu! Căci darurile de mâncare şi jertfele de băutură sunt oprite în Casa Dumnezeului vostru.

Cingetevi di sacco e fate cordoglio o sacerdoti gemete, ministri dell'altare. Venite, rimanete tutta la notte vestiti di sacco, o ministri del mio DIO perché l'offerta di cibo e la libazione sono scomparse dalla casa del vostro DIO.

14 H otărâţi un post, vestiţi o adunare sfântă. Adunaţi-i pe bătrâni şi pe toţi locuitorii ţării la Casa Domnului, Dumnezeul vostru, şi strigaţi către Domnul.

Proclamate un digiuno, convocate una solenne assemblea. Radunate gli anziani e tutti gli abitanti del paese nella casa dell'Eterno, il vostro DIO e gridate all'Eterno.

15 V ai, ce zi! Căci ziua Domnului este aproape; ea va veni ca o distrugere de la Cel Atotputernic.

Ahimè, per quel giorno! Poiché il giorno dell'Eterno è vicino; sí, verrà come una devastazione dall'Onnipotente.

16 N u s-a prăpădit hrana sub ochii voştri – adică bucuria şi veselia din Casa Domnului ?

Non è forse il cibo tolto via davanti ai nostri occhi, e la gioia e l'allegrezza dalla casa del nostro DIO?

17 S eminţele s-au pârjolit sub bulgări, hambarele sunt pustii, grânarele sunt în ruine, căci grânele s-au uscat.

I semi inaridiscono sotto le zolle, i magazzini sono ridotti a una desolazione, i granai cadono in rovina, perché il grano è seccato.

18 C um gem animalele! Cirezile de vite umblă ameţite, pentru că nu mai au păşune; chiar şi turmele de oi suferă pedeapsa.

Come geme il bestiame! Le mandrie di bovini si aggirano senza meta, perchè non c'è pascolo per loro; soffrono persino le greggi di pecore.

19 C ătre Tine, Doamne, strig, căci focul a mistuit păşunile pustiei şi flăcările au ars toţi copacii câmpiei.

A te, o Eterno, io grido, perché un fuoco ha divorato i terreni da pascolo e una fiamma ha bruciato tutti gli alberi della campagna.

20 C hiar şi fiarele câmpului tânjesc după Tine, căci albiile s-au uscat, iar focul a mistuit păşunile pustiei.

Anche le bestie dei campi alzano lo sguardo a te, perché i corsi d'acqua sono seccati e il fuoco ha divorato i terreni da pascolo.