1 Regi 3 ~ 1 Re 3

picture

1 S olomon s-a înrudit cu Faraon, monarhul Egiptului. El a luat-o de soţie pe fiica acestuia şi a adus-o în Cetatea lui David până când a terminat de zidit palatul, Casa Domnului şi zidul din jurul Ierusalimului. Vedenia de la Ghivon: Solomon primeşte înţelepciune

Poi Salomone si imparentò con il Faraone re di Egitto. Sposò la figlia del Faraone e la condusse nella città di Davide, finché non terminò di costruire la sua casa, la casa dell'Eterno e le mura di cinta di Gerusalemme.

2 P oporul încă mai aducea jertfe pe înălţimi, căci încă nu fusese zidită o Casă pentru Numele Domnului.

Il popolo però offriva sacrifici sugli alti luoghi, perché fino a quei giorni non era ancora stato costruito un tempio al nome dell'Eterno.

3 S olomon Îl iubea pe Domnul, împlinind hotărârile tatălui său, David, însă aducea jertfe şi ardea tămâie pe înălţimi.

Salomone amava l'Eterno e seguiva gli statuti di Davide suo padre; tuttavia offriva sacrifici e bruciava incenso sugli alti luoghi.

4 R egele s-a dus la Ghivon ca să aducă jertfe, pentru că acolo se afla cea mai însemnată înălţime. El a adus pe altarul de acolo o mie de arderi de tot.

Il re andò a Gabaon per offrirvi sacrifici, perché quello era l'alto luogo piú importante; e su quell'altare Salomone offerse mille olocausti.

5 L a Ghivon, Domnul i S-a arătat lui Solomon noaptea într-un vis şi Dumnezeu i-a zis: – Cere-Mi orice vrei să-ţi dau!

A Gabaon, l'Eterno apparve in sogno di notte a Salomone. DIO gli disse: «Chiedi ciò che vuoi che io ti dia».

6 Tu ai arătat o mare îndurare faţă de robul Tău David, tatăl meu, a răspuns Solomon, căci a umblat înaintea Ta în credincioşie, în dreptate şi în curăţie de inimă. Tu ai arătat această mare îndurare faţă de el şi i-ai dat un fiu care stă astăzi pe tronul său.

Salomone rispose: «Tu hai usato grande benevolenza col tuo servo Davide, mio padre, perché egli camminava davanti a te con fedeltà, con giustizia e con rettitudine di cuore verso di te, tu hai continuato a usare con lui questa grande benevolenza e gli hai dato un figlio che sedesse sul suo trono, come oggi avviene.

7 D oamne, Dumnezeul meu, Tu l-ai numit rege pe slujitorul Tău în locul tatălui meu, David. Însă eu sunt tânăr şi nu ştiu să-mi îndeplinesc bine îndatoririle.

Ora, o Eterno, mio DIO, tu hai fatto regnare il tuo servo al posto di Davide mio padre ma io non sono che un fanciullo e non so come comportarmi.

8 S lujitorul Tău se află în mijlocul poporului pe care l-ai ales, un popor atât de numeros, încât nu poate fi socotit sau numărat.

Inoltre il tuo servo è in mezzo al popolo che tu hai scelto, un popolo grande, troppo numeroso per essere contato e calcolato.

9 D ă-i slujitorului Tău o minte cu discernământ ca să pot judeca poporul Tău şi să pot deosebi între bine şi rău, căci cine este în stare să judece acest popor numeros al Tău?

Concedi dunque al tuo servo un cuore intelligente, perché possa amministrare la giustizia per il tuo popolo e discernere il bene dal male. Chi infatti potrebbe amministrare la giustizia per questo tuo popolo cosí numeroso?».

10 D omnului I-a plăcut cererea lui Solomon.

Piacque al Signore che Salomone avesse fatto questa richiesta.

11 Ş i Dumnezeu i-a zis: – Pentru că ai cerut acest lucru şi nu ai cerut pentru tine nici viaţa lungă, nici bogăţii şi nici moartea duşmanilor tăi, ci ai cerut înţelepciune pentru a face dreptate,

DIO allora gli disse: «Poiché hai domandato questo e non hai chiesto per te né lunga vita. né ricchezze, né la morte dei tuoi nemici, ma hai chiesto intelligenza per comprendere ciò che è giusto.

12 v oi face după cum ai cerut. Îţi voi da o minte înţeleaptă şi pricepută cum nu a avut nimeni înaintea ta şi nici nu se va mai ridica după tine nimeni asemenea ţie.

ecco, io faccio come tu hai chiesto: ti do un cuore saggio e intelligente, cosicché non c'è stato nessuno come te prima di te e non sorgerà nessuno come te dopo di te.

13 M ai mult, îţi voi da şi ceea ce nu ai cerut, bogăţii şi faimă, aşa încât nu va fi nici un alt rege ca tine în tot timpul vieţii tale.

Ti do pure ciò che non hai domandato: ricchezze e gloria, cosicché fra i re non vi sarà nessuno come te, per tutti i giorni della tua vita.

14 Ş i, dacă vei umbla în căile Mele, păzind legile şi poruncile Mele, aşa cum a făcut tatăl tău, David, îţi voi lungi zilele.

Se poi cammini nelle mie vie osservando i miei statuti e i miei comandamenti, come fece Davide tuo padre io prolungherò i tuoi giorni».

15 S olomon s-a trezit şi şi-a dat seama că a fost un vis. El s-a întors la Ierusalim, s-a înfăţişat înaintea Chivotului Legământului cu Domnul şi a adus arderi de tot şi jertfe de pace. Apoi a dat un ospăţ pentru toţi slujitorii săi. Înţelepciunea lui Solomon

Salomone si svegliò, ed ecco era un sogno. Egli tornò allora a Gerusalemme, si presentò davanti all'arca del patto del Signore e offerse olocausti e sacrifici di ringraziamento, e fece un banchetto per tutti i suoi servi.

16 A tunci au venit înaintea regelui două prostituate.

Poi vennero dal re due prostitute e si presentarono davanti a lui.

17 C ea dintâi a zis: – Stăpânul meu, eu locuiesc împreună cu această femeie în aceeaşi casă. Eu am născut un copil, în timp ce eram cu ea în casă,

Una delle due donne disse: «O mio signore, questa donna ed io abitiamo nella stessa casa; io partorii quando essa era in casa.

18 i ar după trei zile de la naşterea fiului meu, a născut şi această femeie. Eram doar noi singure; nu mai era nici un alt străin în casă, ci doar noi două.

Tre giorni dopo che io avevo partorito, partorí anche questa donna; e non c'era alcun altro in casa all'infuori di noi due.

19 Î n timpul nopţii, fiul ei a murit pentru că se culcase peste el.

Il figlio di questa donna morí durante la notte, perché ella gli si era coricata sopra.

20 E a s-a sculat pe la miezul nopţii, mi-a luat fiul de lângă mine, în timp ce dormeam şi l-a aşezat la sânul ei, iar pe fiul ei, care murise, l-a aşezat la sânul meu.

Ella allora si alzò nel cuore della notte, prese mio figlio dal mio fianco, mentre la tua serva dormiva, e se lo pose in seno, e sul mio seno pose il suo figlio morto.

21 M -am sculat dimineaţa ca să-mi alăptez fiul, dar el era mort. Când m-am uitat la el cu băgare de seamă la lumina zilei, am văzut că nu era fiul pe care-l născusem.

Quando al mattino mi alzai per allattare mio figlio, trovai che era morto; quando però lo esaminai attentamente al mattino, vidi che non era il figlio che io avevo partorito».

22 Ba nu! a zis cealaltă femeie. Fiul meu este cel viu, iar cel mort este al tău! Dar cea dintâi a răspuns: – Nu, nu! Fiul tău este cel mort, iar fiul meu este cel viu! Aşa se certau ele înaintea regelui.

Allora l'altra donna disse: «Non è vero; mio figlio è quello vivo, e il tuo è quello morto». Ma la prima insistette: «Non è vero; tuo figlio è quello morto e il mio quello vivo». Cosí bisticciavano davanti al re.

23 A tunci regele a zis: – Una zice: „Fiul meu este cel viu, iar fiul tău este cel mort!“, iar cealaltă zice: „Ba nu, ci fiul tău este cel mort, iar fiul meu este cel viu!“

Allora il re disse: «Una dice: "Quello vivo è mio figlio e quello morto è il tuo". E l'altra dice: "Non è vero, quello morto è tuo figlio e quello vivo è il mio"».

24 A poi regele a poruncit: „Aduceţi-mi o sabie!“ Şi i-au adus o sabie.

ll re allora comandò: «Portatemi una spada!». Cosí portarono una spada davanti al re.

25 I ar el a zis: „Tăiaţi copilul cel viu în două şi daţi-i o jumătate uneia şi o jumătate celeilalte!“

Il re quindi ordinò: «Dividete il bambino vivo in due parti e datene metà all'una e metà all'altra».

26 A tunci femeia al cărei fiu era viu s-a umplut de durere pentru fiul ei şi a zis: – Te rog, stăpânul meu, dă-i ei copilul, dar nu-l omorî! Cealaltă însă zicea: – Să nu fie nici al meu, nici al tău! Tăiaţi-l în două!

Allora la donna del bambino vivo che amava teneramente suo figlio, disse al re: «Deh! Signor mio, date a lei il bambino vivo, ma non uccidetelo!» L'altra invece diceva: «Non sia né mio né tuo ma dividetelo!».

27 R egele a răspuns: – Daţi-i copilul cel viu primei femei şi nu-l omorâţi! Ea este mama lui.

Allora il re, rispondendo disse: «Date alla prima il bambino vivo e non uccidetelo, perché è lei la madre del bambino».

28 C ând a auzit verdictul dat de rege, tot Israelul s-a temut de el, pentru că şi-a dat seama că înţelepciunea lui Dumnezeu era în el, ca să facă dreptate.

Tutto Israele seppe della sentenza pronunciata dal re e temette il re perché vedevano che la sapienza di DIO era in lui per amministrare la giustizia".