1 B inecuvântat să fie Domnul, Stânca mea, Cel Ce-mi deprinde mâinile pentru luptă şi degetele pentru război,
«Salmo di Davide.» Benedetto sia l'Eterno, la mia rocca, che ammaestra le mie mani alla guerra e le mie dita alla battaglia.
2 B inefăcătorul meu, Fortăreaţa mea, Întăritura mea, Izbăvitorul meu, Scutul meu, Cel în Care mă încred, Cel Care-mi supune poporul!
Egli è la mia grazia e la mia fortezza, il mio alto rifugio e il mio liberatore, il mio scudo in cui mi rifugio, colui che rende sottomesso a me il mio popolo.
3 D oamne, ce este omul, ca să-Ţi pese de el, ce este fiul omului, ca să te gândeşti la el?
O Eterno, che cosa è l'uomo perché te ne curi, o il figlio dell'uomo perché tu ne tenga conto?
4 O mul este ca un abur, iar zilele lui sunt ca umbra care trece.
L'uomo è come un soffio e i suoi giorni sono come l'ombra che passa.
5 D oamne, apleacă-Ţi cerurile şi coboară; atinge munţii, ca să fumege!
Abbassa i tuoi cieli, o Eterno, e discendi, ed essi fumeranno.
6 A prinde fulgerul şi împrăştie-i pe duşmanii mei; aruncă săgeţile Tale şi pune-i pe fugă!
Lancia i fulmini e disperdili, scaglia le tue frecce e mettili in fuga.
7 Î ntinde-Ţi mâna din înălţime! Scapă-mă şi izbăveşte-mă din apele cele mari, din mâna fiilor celui străin,
Stendi la tua mano dall'alto, salvami e liberami dalle grandi acque e dalla mano degli stranieri,
8 a căror gură vorbeşte nimicuri şi a căror dreaptă este înşelătoare!
la cui bocca proferisce menzogna e la cui destra è destra d'inganno.
9 D umnezeule, Îţi voi cânta un cântec nou, Îţi voi cânta cu lira cu zece corzi,
O DIO, ti canterò un nuovo cantico, canterò le tue lodi su un'arpa a dieci corde.
10 Ţ ie, Care le dai regilor biruinţa, Care îl scapi pe robul Tău, David, de sabia celui rău!
Tu, che dai vittoria ai re e che liberi il tuo servo Davide dalla spada funesta,
11 N umai scapă-mă, izbăveşte-mă din mâna fiilor celui străin, a căror gură vorbeşte nimicuri şi a căror dreaptă este înşelătoare!
salvami e liberami dalla mano degli stranieri, la cui bocca proferisce menzogna e la cui destra è destra d'inganno.
12 A tunci fiii noştri, în tinereţea lor, vor fi ca nişte plante bine crescute, fetele noastre sunt ca nişte stâlpi sculptaţi care susţin un palat.
I nostri figli nella loro giovinezza siano come piante rigogliose, e le nostre figlie siano come colonne d'angolo, ben scolpite per adornare un palazzo.
13 G rânarele noastre vor fi pline, gemând de tot felul de roade; turmele şi cirezile noastre ni se vor înmulţi cu miile şi cu zecile de mii pe păşunile noastre;
I nostri granai siano ricolmi e forniscano ogni specie di beni; le nostre greggi si riproducano a migliaia e a decine di migliaia nelle nostre campagne;
14 v itele noastre vor fi bine hrănite; nu vom avea parte nici de spărturi de ziduri, nici de înrobire, nici de ţipăt pe uliţele noastre.
i nostri buoi tirino pesanti carichi e non vi sia alcuna irruzione, né sortita, né grido nelle nostre piazze.
15 F erice de poporul care are parte de acestea! Ferice de poporul al cărui Dumnezeu este Domnul!
Beato il popolo che è in tale stato; beato il popolo il cui DIO è l'Eterno.