1 N u strigă înţelepciunea? Nu-şi înalţă priceperea glasul?

¶ Doth not wisdom cry, and give her voice to intelligence?

2 E a se opreşte pe înălţimi, de-a lungul străzilor, la răspântii,

She stands in the top of high places, by the way at the crossroads of the paths.

3 l ângă porţile care duc spre intrarea cetăţii, la uşi, şi strigă cu voce tare:

She cries at the gates, at the entry of the city, at the coming in at the doors.

4 „ Oamenilor, către voi strig şi spre voi, fiii oamenilor, se îndreaptă vocea mea!

Unto you, O men, I call; and my voice is to the sons of men.

5 O , nesăbuiţilor, înţelegeţi prudenţa; proştilor, înţelegeţi priceperea!

O ye simple, understand prudence; and, ye fools, be ye of an understanding heart.

6 A scultaţi, căci am să vă spun lucruri mari! Îmi voi deschide buzele ca să spun ce este drept!

Hear, for I will speak of excellent things, and the opening of my lips shall be right things.

7 C ăci gura mea rosteşte adevărul, iar nelegiuirea este o urâciune pentru buzele mele.

For my mouth shall speak truth, and wickedness is an abomination to my lips.

8 T oate cuvintele gurii mele sunt drepte, nu este nimic necinstit sau sucit în ele.

All the words of my mouth are in righteousness; there is nothing perverse or twisted in them.

9 T oate sunt clare pentru cel priceput şi corecte pentru cei ce au găsit cunoştinţa.

They are all plain to him that understands and right to those that have found wisdom.

10 P rimiţi îndrumarea mea în loc de argint şi alegeţi cunoştinţa în schimbul aurului ales,

Receive my chastening and not silver, and knowledge rather than choice gold.

11 c ăci înţelepciunea este mai preţioasă decât mărgăritarele şi orice ţi-ai dori nu se poate compara cu ea.

For wisdom is better than precious stones; and all the things that may be desired are not to be compared to it.

12 E u, înţelepciunea, locuiesc împreună cu prudenţa; eu găsesc cunoştinţa şi chibzuinţa.

¶ I, wisdom, dwell with prudence, and I invent the knowledge of giving counsel.

13 F rica de Domnul te face să urăşti răul. Iată ce urăsc eu: mândria şi aroganţa, calea rea şi gura care vorbeşte lucruri stricate.

The fear of the LORD is to hate evil; pride, arrogancy, the evil way, and the perverse mouth, do I hate.

14 A l meu este sfatul şi înţelepciunea răsunătoare; a mea este priceperea, a mea este puterea.

With me is counsel, and existence; I am understanding; strength belongs to me.

15 P rin mine domnesc împăraţii şi cei ce conduc prin mine emit legi drepte.

By me the kings reign, and the princes decree justice.

16 P rin mine guvernează prinţii şi toţi nobilii care conduc pământul.

By me the princes rule, and all of the governors judge the earth.

17 E u iubesc pe cei ce mă iubesc, şi cei ce mă caută mă vor găsi.

I love those that love me, and those that seek me early shall find me.

18 E u aduc bogăţie şi onoare, belşug şi bunăstare.

Riches and honour are with me, yea, durable riches and righteousness.

19 R odul meu este mai bun decât aurul, decât aurul curat; profitul meu întrece argintul ales.

My fruit is better than gold, yea, than precious stones, and my revenue than choice silver.

20 E u merg pe calea dreptăţii, pe mijlocul cărărilor justiţiei,

I shall lead in the way of righteousness in the midst of the paths of judgment,

21 c a să le dau o moştenire celor ce mă iubesc şi să le umplu vistieriile.

that I may cause my friends to inherit existence and I will fill their treasures.

22 D omnul m-a creat ca cea dintâi dintre căile Lui, înaintea celor mai vechi lucrări ale Lui.

¶ The LORD possessed me in the beginning of his way, before his works of old.

23 E u am fost desemnată din veşnicie, de la început, înainte de a fi pământul.

I was set up with eternal dominion, from the beginning, before the earth was.

24 E u am fost născută când nu erau oceanele, când nu erau izvoare încărcate cu apă.

I was begotten before the depths, before the existence of the fountains of many waters.

25 Î nainte de aşezarea munţilor, înainte de a fi dealurile, am fost născută eu,

Before the mountains were founded, before the hills was I begotten.

26 c ând El nu făcuse încă nici pământul, nici câmpiile, nici cea dintâi fărâmă a pulberii lumii.

While as yet he had not made the earth nor the fields nor the beginning of the dust of the world,

27 C ând a întocmit El cerurile, eu eram acolo; când a trasat orizontul pe faţa adâncului,

when he composed the heavens, I was there. When he set a compass upon the face of the depth,

28 c ând a pironit norii sus şi a întărit izvoarele adâncului,

when he established the clouds above, when he strengthened the fountains of the deep,

29 c ând a dat mării porunca Lui, ca apele să nu treacă peste hotărârea Sa, când a trasat temeliile pământului,

when he gave to the sea his decree that the waters should not pass his commandment, when he appointed the foundations of the earth,

30 e u eram meşterul de lângă El şi zi de zi aveam parte de desfătări, jucând neîncetat în prezenţa Lui,

I was with him ordering everything; I was his delight every day, being content before him at all times;

31 j ucând pe întinderea pământului Lui şi găsindu-mi desfătarea în fiii oamenilor.

I am content in the circumference of his earth, and my contentment is with the sons of men.

32 A cum deci, fiilor, ascultaţi-mă! Binecuvântaţi sunt cei ce păzesc căile mele!

¶ Now therefore hearken unto me, O ye sons; for blessed are those that keep my ways.

33 A scultaţi îndrumarea şi fiţi înţelepţi; n-o ignoraţi!

Hearken unto chastening, and be wise; refuse it not.

34 B inecuvântat este omul care mă ascultă, care veghează zilnic la porţile mele, aşteptând la pragul uşii mele.

Blessed is the man that hears me, keeping vigil at my gates, waiting at the threshold of my doors.

35 F iindcă oricine mă găseşte pe mine, găseşte viaţa şi primeşte astfel o favoare de la Domnul.

For whosoever finds me shall find life and shall obtain the will of the LORD.

36 D ar cel care dă greş în a mă găsi se răneşte singur; toţi cei ce mă urăsc iubesc moartea.“

But he that sins against me wrongs his own soul; all those that hate me love death.