1 N u strigă înţelepciunea? Nu-şi înalţă priceperea glasul?

Does not wisdom call, And understanding lift up her voice?

2 E a se opreşte pe înălţimi, de-a lungul străzilor, la răspântii,

On top of the heights beside the way, Where the paths meet, she takes her stand;

3 l ângă porţile care duc spre intrarea cetăţii, la uşi, şi strigă cu voce tare:

Beside the gates, at the opening to the city, At the entrance of the doors, she cries out:

4 „ Oamenilor, către voi strig şi spre voi, fiii oamenilor, se îndreaptă vocea mea!

“To you, O men, I call, And my voice is to the sons of men.

5 O , nesăbuiţilor, înţelegeţi prudenţa; proştilor, înţelegeţi priceperea!

“O naive ones, understand prudence; And, O fools, understand wisdom.

6 A scultaţi, căci am să vă spun lucruri mari! Îmi voi deschide buzele ca să spun ce este drept!

“Listen, for I will speak noble things; And the opening of my lips will reveal right things.

7 C ăci gura mea rosteşte adevărul, iar nelegiuirea este o urâciune pentru buzele mele.

“For my mouth will utter truth; And wickedness is an abomination to my lips.

8 T oate cuvintele gurii mele sunt drepte, nu este nimic necinstit sau sucit în ele.

“All the utterances of my mouth are in righteousness; There is nothing crooked or perverted in them.

9 T oate sunt clare pentru cel priceput şi corecte pentru cei ce au găsit cunoştinţa.

“They are all straightforward to him who understands, And right to those who find knowledge.

10 P rimiţi îndrumarea mea în loc de argint şi alegeţi cunoştinţa în schimbul aurului ales,

“Take my instruction and not silver, And knowledge rather than choicest gold.

11 c ăci înţelepciunea este mai preţioasă decât mărgăritarele şi orice ţi-ai dori nu se poate compara cu ea.

“For wisdom is better than jewels; And all desirable things cannot compare with her.

12 E u, înţelepciunea, locuiesc împreună cu prudenţa; eu găsesc cunoştinţa şi chibzuinţa.

“I, wisdom, dwell with prudence, And I find knowledge and discretion.

13 F rica de Domnul te face să urăşti răul. Iată ce urăsc eu: mândria şi aroganţa, calea rea şi gura care vorbeşte lucruri stricate.

“The fear of the Lord is to hate evil; Pride and arrogance and the evil way And the perverted mouth, I hate.

14 A l meu este sfatul şi înţelepciunea răsunătoare; a mea este priceperea, a mea este puterea.

“ Counsel is mine and sound wisdom; I am understanding, power is mine.

15 P rin mine domnesc împăraţii şi cei ce conduc prin mine emit legi drepte.

“By me kings reign, And rulers decree justice.

16 P rin mine guvernează prinţii şi toţi nobilii care conduc pământul.

“By me princes rule, and nobles, All who judge rightly.

17 E u iubesc pe cei ce mă iubesc, şi cei ce mă caută mă vor găsi.

“I love those who love me; And those who diligently seek me will find me.

18 E u aduc bogăţie şi onoare, belşug şi bunăstare.

“ Riches and honor are with me, Enduring wealth and righteousness.

19 R odul meu este mai bun decât aurul, decât aurul curat; profitul meu întrece argintul ales.

“My fruit is better than gold, even pure gold, And my yield better than choicest silver.

20 E u merg pe calea dreptăţii, pe mijlocul cărărilor justiţiei,

“I walk in the way of righteousness, In the midst of the paths of justice,

21 c a să le dau o moştenire celor ce mă iubesc şi să le umplu vistieriile.

To endow those who love me with wealth, That I may fill their treasuries.

22 D omnul m-a creat ca cea dintâi dintre căile Lui, înaintea celor mai vechi lucrări ale Lui.

“The Lord possessed me at the beginning of His way, Before His works of old.

23 E u am fost desemnată din veşnicie, de la început, înainte de a fi pământul.

“From everlasting I was established, From the beginning, from the earliest times of the earth.

24 E u am fost născută când nu erau oceanele, când nu erau izvoare încărcate cu apă.

“When there were no depths I was brought forth, When there were no springs abounding with water.

25 Î nainte de aşezarea munţilor, înainte de a fi dealurile, am fost născută eu,

“ Before the mountains were settled, Before the hills I was brought forth;

26 c ând El nu făcuse încă nici pământul, nici câmpiile, nici cea dintâi fărâmă a pulberii lumii.

While He had not yet made the earth and the fields, Nor the first dust of the world.

27 C ând a întocmit El cerurile, eu eram acolo; când a trasat orizontul pe faţa adâncului,

“When He established the heavens, I was there, When He inscribed a circle on the face of the deep,

28 c ând a pironit norii sus şi a întărit izvoarele adâncului,

When He made firm the skies above, When the springs of the deep became fixed,

29 c ând a dat mării porunca Lui, ca apele să nu treacă peste hotărârea Sa, când a trasat temeliile pământului,

When He set for the sea its boundary So that the water would not transgress His command, When He marked out the foundations of the earth;

30 e u eram meşterul de lângă El şi zi de zi aveam parte de desfătări, jucând neîncetat în prezenţa Lui,

Then I was beside Him, as a master workman; And I was daily His delight, Rejoicing always before Him,

31 j ucând pe întinderea pământului Lui şi găsindu-mi desfătarea în fiii oamenilor.

Rejoicing in the world, His earth, And having my delight in the sons of men.

32 A cum deci, fiilor, ascultaţi-mă! Binecuvântaţi sunt cei ce păzesc căile mele!

“Now therefore, O sons, listen to me, For blessed are they who keep my ways.

33 A scultaţi îndrumarea şi fiţi înţelepţi; n-o ignoraţi!

“ Heed instruction and be wise, And do not neglect it.

34 B inecuvântat este omul care mă ascultă, care veghează zilnic la porţile mele, aşteptând la pragul uşii mele.

“ Blessed is the man who listens to me, Watching daily at my gates, Waiting at my doorposts.

35 F iindcă oricine mă găseşte pe mine, găseşte viaţa şi primeşte astfel o favoare de la Domnul.

“For he who finds me finds life And obtains favor from the Lord.

36 D ar cel care dă greş în a mă găsi se răneşte singur; toţi cei ce mă urăsc iubesc moartea.“

“But he who sins against me injures himself; All those who hate me love death.”