1 „ Cine este ca cel înţelept? Cine cunoaşte interpretarea lucrurilor? Înţelepciunea dă strălucire feţei omului şi-i schimbă asprimea feţei. Supune-te regelui

Who is like the wise man and who knows the interpretation of a matter? A man’s wisdom illumines him and causes his stern face to beam.

2 A scultă porunca regelui, îţi zic, din pricina jurământului încheiat cu Dumnezeu.

I say, “Keep the command of the king because of the oath before God.

3 N u te grăbi să pleci dinaintea lui şi nu căuta să susţii un lucru rău, căci el face tot ce-i place!

Do not be in a hurry to leave him. Do not join in an evil matter, for he will do whatever he pleases.”

4 D in moment ce cuvântul regelui are autoritate, cine îi poate spune: «Ce faci?».

Since the word of the king is authoritative, who will say to him, “What are you doing?”

5 P e cel ce-i păzeşte porunca, nu-l va atinge nici un rău, iar inima înţeleptului cunoaşte vremea potrivită şi judecata,

He who keeps a royal command experiences no trouble, for a wise heart knows the proper time and procedure.

6 c ăci pentru fiecare lucru există un timp şi o judecată, deşi nenorocirea omului este mare peste el;

For there is a proper time and procedure for every delight, though a man’s trouble is heavy upon him.

7 î ntr-adevăr el nu ştie ce se va întâmpla, căci nimeni nu-i poate face cunoscut lucrul acesta.

If no one knows what will happen, who can tell him when it will happen?

8 L a fel cum nimeni nu are putere asupra vântului, ca să-l poată închide, tot aşa nimeni nu are putere asupra zilei morţii. Şi după cum nimeni nu este scuzat în vreme de război, tot aşa nici răutatea nu-i va lăsa să scape pe cei ce o practică. Cei răi şi cei drepţi

No man has authority to restrain the wind with the wind, or authority over the day of death; and there is no discharge in the time of war, and evil will not deliver those who practice it.

9 A m văzut toate aceste lucruri şi am încercat să înţeleg toate lucrările care se fac sub soare. Există un timp când un om are autoritate asupra altui om şi-i poate face rău.

All this I have seen and applied my mind to every deed that has been done under the sun wherein a man has exercised authority over another man to his hurt.

10 A poi i-am văzut pe cei răi îngropaţi – ei obişnuiau să vină şi să plece de la Sfântul Lăcaş, fiind apoi lăudaţi în cetatea în care făceau astfel. Şi aceasta este o deşertăciune!

So then, I have seen the wicked buried, those who used to go in and out from the holy place, and they are soon forgotten in the city where they did thus. This too is futility.

11 C ând sentinţa împotriva faptei rele nu se împlineşte repede, inima muritorilor se umple de planuri ca să facă rău.

Because the sentence against an evil deed is not executed quickly, therefore the hearts of the sons of men among them are given fully to do evil.

12 C hiar dacă celui păcătos, deşi face rău însutit, i se lungeşte viaţa, eu însă ştiu că celui ce se teme de Dumnezeu, celui ce stă temător înaintea Sa, îi va fi bine.

Although a sinner does evil a hundred times and may lengthen his life, still I know that it will be well for those who fear God, who fear Him openly.

13 T otuşi cel rău nu este fericit şi nu-şi va lungi zilele, fiind precum umbra, pentru că nu se teme de Dumnezeu.

But it will not be well for the evil man and he will not lengthen his days like a shadow, because he does not fear God.

14 E xistă o deşertăciune care are loc pe pământ, şi anume: sunt oameni drepţi peste care vine ceea ce merită cei răi şi sunt oameni nedrepţi peste care vine ceea ce merită cei drepţi. Prin urmare, mi-am zis: «Şi aceasta este o deşertăciune!»

There is futility which is done on the earth, that is, there are righteous men to whom it happens according to the deeds of the wicked. On the other hand, there are evil men to whom it happens according to the deeds of the righteous. I say that this too is futility.

15 A tunci am lăudat veselia, căci nu este nimic mai plăcut omului sub soare decât să mănânce, să bea şi să se bucure, iar bucuria îl va însoţi în osteneala sa în toate zilele vieţii sale, pe care le-a primit de la Dumnezeu sub soare.

So I commended pleasure, for there is nothing good for a man under the sun except to eat and to drink and to be merry, and this will stand by him in his toils throughout the days of his life which God has given him under the sun.

16 M -am dedicat cunoaşterii înţelepciunii şi priceperii tuturor lucrărilor care se fac pe pământ, căci omul nu îşi odihneşte ochii nici ziua, nici noaptea.

When I gave my heart to know wisdom and to see the task which has been done on the earth (even though one should never sleep day or night),

17 A m înţeles că toate lucrările lui Dumnezeu, toate lucrările care se fac sub soare, nu pot fi pricepute de om. Chiar dacă omul se străduieşte să le cerceteze, nu va găsi răspuns şi, chiar dacă înţeleptul pretinde că deţine cunoaşterea, el nu poate să priceapă.“

and I saw every work of God, I concluded that man cannot discover the work which has been done under the sun. Even though man should seek laboriously, he will not discover; and though the wise man should say, “I know,” he cannot discover.