1 „ Cine este ca cel înţelept? Cine cunoaşte interpretarea lucrurilor? Înţelepciunea dă strălucire feţei omului şi-i schimbă asprimea feţei. Supune-te regelui

Who is as the wise? and who knoweth the explanation of things? A man's wisdom maketh his face to shine, and the boldness of his face is changed.

2 A scultă porunca regelui, îţi zic, din pricina jurământului încheiat cu Dumnezeu.

I, Keep the king's commandment, and on account of the oath of God.

3 N u te grăbi să pleci dinaintea lui şi nu căuta să susţii un lucru rău, căci el face tot ce-i place!

Be not hasty to go out of his sight; persist not in an evil thing: for he doeth whatever pleaseth him,

4 D in moment ce cuvântul regelui are autoritate, cine îi poate spune: «Ce faci?».

because the word of a king is power; and who may say unto him, What doest thou?

5 P e cel ce-i păzeşte porunca, nu-l va atinge nici un rău, iar inima înţeleptului cunoaşte vremea potrivită şi judecata,

Whoso keepeth the commandment shall know no evil thing; and a wise man's heart knoweth time and manner.

6 c ăci pentru fiecare lucru există un timp şi o judecată, deşi nenorocirea omului este mare peste el;

For to every purpose there is time and manner. For the misery of man is great upon him;

7 î ntr-adevăr el nu ştie ce se va întâmpla, căci nimeni nu-i poate face cunoscut lucrul acesta.

for he knoweth not that which shall be; for who can tell him how it shall be?

8 L a fel cum nimeni nu are putere asupra vântului, ca să-l poată închide, tot aşa nimeni nu are putere asupra zilei morţii. Şi după cum nimeni nu este scuzat în vreme de război, tot aşa nici răutatea nu-i va lăsa să scape pe cei ce o practică. Cei răi şi cei drepţi

There is no man who hath control over the spirit to retain the spirit; and no one hath control over the day of death; and there is no discharge in that war, neither shall wickedness deliver those that are given to it.

9 A m văzut toate aceste lucruri şi am încercat să înţeleg toate lucrările care se fac sub soare. Există un timp când un om are autoritate asupra altui om şi-i poate face rău.

All this have I seen, and applied my heart unto every work that is done under the sun: there is a time when man ruleth man to his hurt.

10 A poi i-am văzut pe cei răi îngropaţi – ei obişnuiau să vină şi să plece de la Sfântul Lăcaş, fiind apoi lăudaţi în cetatea în care făceau astfel. Şi aceasta este o deşertăciune!

And I have also seen the wicked buried and going away; and such as had acted rightly went from holy place, and were forgotten in the city. This also is vanity.

11 C ând sentinţa împotriva faptei rele nu se împlineşte repede, inima muritorilor se umple de planuri ca să facă rău.

Because sentence against an evil work is not executed speedily, therefore the heart of the children of men is fully set in them to do evil.

12 C hiar dacă celui păcătos, deşi face rău însutit, i se lungeşte viaţa, eu însă ştiu că celui ce se teme de Dumnezeu, celui ce stă temător înaintea Sa, îi va fi bine.

Though a sinner do evil a hundred times, and prolong his, yet I know that it shall be well with them that fear God, because they fear before him;

13 T otuşi cel rău nu este fericit şi nu-şi va lungi zilele, fiind precum umbra, pentru că nu se teme de Dumnezeu.

but it shall not be well with the wicked, neither shall he prolong days as a shadow, because he feareth not before God.

14 E xistă o deşertăciune care are loc pe pământ, şi anume: sunt oameni drepţi peste care vine ceea ce merită cei răi şi sunt oameni nedrepţi peste care vine ceea ce merită cei drepţi. Prin urmare, mi-am zis: «Şi aceasta este o deşertăciune!»

There is a vanity which is done upon the earth; that there are righteous unto whom it happeneth according to the work of the wicked; and there are wicked to whom it happeneth according to the work of the righteous. I said that this also is vanity.

15 A tunci am lăudat veselia, căci nu este nimic mai plăcut omului sub soare decât să mănânce, să bea şi să se bucure, iar bucuria îl va însoţi în osteneala sa în toate zilele vieţii sale, pe care le-a primit de la Dumnezeu sub soare.

And I commended mirth, because there is nothing better for man under the sun than to eat, and to drink, and to be merry; for that shall abide with him of his labour the days of his life, which God hath given him under the sun.

16 M -am dedicat cunoaşterii înţelepciunii şi priceperii tuturor lucrărilor care se fac pe pământ, căci omul nu îşi odihneşte ochii nici ziua, nici noaptea.

When I applied my heart to know wisdom, and to see the business that is done upon the earth (for also there is that neither day nor night seeth sleep with his eyes),

17 A m înţeles că toate lucrările lui Dumnezeu, toate lucrările care se fac sub soare, nu pot fi pricepute de om. Chiar dacă omul se străduieşte să le cerceteze, nu va găsi răspuns şi, chiar dacă înţeleptul pretinde că deţine cunoaşterea, el nu poate să priceapă.“

then I saw that all the work of God, that man cannot find out the work that is done under the sun: because however man may labour to seek out, yet doth he not find; and even, if a wise think to know, he shall not be able to find out.