1 D upă aceea, Isus a plecat pe celălalt mal al Mării Galileii, adică Marea Tiberiadei.

After these things Jesus went away beyond the sea of Galilee, of Tiberias,

2 O mare mulţime de oameni Îl urma, pentru că vedea semnele pe care le făcea cu cei bolnavi.

and a great crowd followed him, because they saw the signs which he wrought upon the sick.

3 I sus S-a suit pe munte şi S-a aşezat acolo cu ucenicii Lui.

And Jesus went up into the mountain, and there sat with his disciples:

4 P aştele, sărbătoarea iudeilor, era aproape.

but the passover, the feast of the Jews, was near.

5 C ând Isus Şi-a ridicat ochii şi a văzut că vine la El o mare mulţime, l-a întrebat pe Filip: – De unde să cumpărăm pâini ca să mănânce oamenii aceştia?

Jesus then, lifting up his eyes and seeing that a great crowd is coming to him, says to Philip, Whence shall we buy loaves that these may eat?

6 S punea lucrul acesta ca să-l încerce, însă El ştia ce urmează să facă.

But this he said trying him, for he knew what he was going to do.

7 F ilip I-a răspuns: – Pâinile pe care le-am putea cumpăra cu două sute de denari n-ar fi de ajuns ca fiecare să primească măcar câte puţin!

Philip answered him, Loaves for two hundred denarii are not sufficient for them, that each may have some little.

8 U nul dintre ucenicii Lui, Andrei, fratele lui Simon Petru, I-a zis:

One of his disciples, Andrew, Simon Peter's brother, says to him,

9 – Este aici un băieţel care are cinci pâini de orz şi doi peşti. Dar ce sunt acestea la atâţia?!

There is a little boy here who has five barley loaves and two small fishes; but this, what is it for so many?

10 I sus a zis: – Puneţi oamenii să se aşeze! În locul acela era multă iarbă. Aşa că bărbaţii s-au aşezat; ei erau în număr de aproape cinci mii.

Jesus said, Make the men sit down. Now there was much grass in the place: the men therefore sat down, in number about five thousand.

11 I sus a luat pâinile, a adus mulţumiri şi le-a împărţit celor ce se aşezaseră. De asemenea, le-a dat şi din peşti, cât au vrut.

And Jesus took the loaves, and having given thanks, distributed to those that were set down; and in like manner of the small fishes as much as they would.

12 C ând s-au săturat, le-a zis ucenicilor Săi: – Adunaţi firimiturile rămase, ca să nu se piardă nimic!

And when they had been filled, he says to his disciples, Gather together the fragments which are over and above, that nothing may be lost.

13 L e-au adunat deci şi au umplut douăsprezece coşuri cu firimiturile de la cele cinci pâini de orz, firimituri pe care le lăsaseră cei ce mâncaseră.

They gathered therefore together, and filled twelve hand-baskets full of fragments of the five barley loaves, which were over and above to those that had eaten.

14 C ând au văzut oamenii acest semn pe care l-a făcut El, au zis: „Într-adevăr, Acesta este Profetul Care urma să vină în lume!“

The men therefore, having seen the sign which Jesus had done, said, This is truly the prophet which is coming into the world.

15 A tunci Isus, ştiind că au de gând să vină să-L ia cu forţa ca să-L facă rege, S-a retras din nou la munte, doar El singur. Isus umblă pe apă

Jesus therefore knowing that they were going to come and seize him, that they might make king, departed again to the mountain himself alone.

16 C ând s-a lăsat seara, ucenicii Lui au coborât la mare,

But when evening was come, his disciples went down to the sea,

17 s -au urcat într-o barcă şi s-au dus înspre partea cealaltă a mării, la Capernaum. Se făcuse deja întuneric şi Isus încă nu venise la ei,

and having gone on board ship, they went over the sea to Capernaum. And it had already become dark, and Jesus had not come to them,

18 i ar marea devenea agitată, pentru că sufla un vânt puternic.

and the sea was agitated by a strong wind blowing.

19 D upă ce au vâslit cam douăzeci şi cinci sau treizeci de stadii, L-au văzut pe Isus umblând pe mare şi apropiindu-Se de barcă şi li s-a făcut frică.

Having rowed then about twenty-five or thirty stadia, they see Jesus walking on the sea and coming near the ship; and they were frightened.

20 E l însă le-a zis: „Eu sunt! Nu vă temeţi!“

But he says to them, It is I: be not afraid.

21 A tunci ei au fost gata să-L ia în barcă. Şi barca a ajuns imediat la ţărmul spre care se îndreptau. Isus, Pâinea vieţii

They were willing therefore to receive him into the ship; and immediately the ship was at the land to which they went.

22 Î n ziua următoare, mulţimea care stătuse pe celălalt mal al mării a văzut că acolo nu era decât o singură barcă şi că Isus nu Se suise în barcă cu ucenicii Săi, ci că ucenicii plecaseră singuri.

On the morrow the crowd which stood on the other side of the sea, having seen that there was no other little ship there except that into which his disciples had got, and that Jesus had not gone with his disciples into the ship, but his disciples had gone away alone;

23 D e asemenea, şi alte bărci din Tiberiada sosiseră aproape de locul unde mâncaseră pâinea, după ce Domnul adusese mulţumiri.

(but other little ships out of Tiberias came near to the place where they ate bread after the Lord had given thanks;)

24 C ând mulţimea a văzut că nici Isus, nici ucenicii Lui nu sunt acolo, s-au urcat ei înşişi în bărci şi s-au dus la Capernaum, în căutarea lui Isus.

when therefore the crowd saw that Jesus was not there, nor his disciples, they got into the ships, and came to Capernaum, seeking Jesus.

25 C ând L-au găsit, de cealaltă parte a mării, I-au zis: – Rabbi, când ai venit aici?

And having found him the other side of the sea, they said to him, Rabbi, when art thou arrived here?

26 I sus le-a răspuns: – Adevărat, adevărat vă spun că voi Mă căutaţi nu pentru că aţi văzut semne, ci pentru că aţi mâncat din pâini şi v-aţi săturat!

Jesus answered them and said, Verily, verily, I say to you, Ye seek me not because ye have seen signs, but because ye have eaten of the loaves and been filled.

27 L ucraţi nu pentru mâncarea care se strică, ci pentru mâncarea care rămâne pentru viaţa veşnică şi pe care v-o va da Fiul Omului! Căci pe El Şi-a pus Dumnezeu Tatăl pecetea!

Work not the food which perishes, but the food which abides unto life eternal, which the Son of man shall give to you; for him has the Father sealed, God.

28 A tunci ei L-au întrebat: – Ce să facem ca să înfăptuim lucrările lui Dumnezeu?

They said therefore to him, What should we do that we may work the works of God?

29 I sus le-a răspuns: – Lucrarea lui Dumnezeu este aceasta: să credeţi în Acela pe Care L-a trimis El!

Jesus answered and said to them, This is the work of God, that ye believe on him whom he has sent.

30 P rin urmare, ei L-au întrebat: – Şi ce semn faci Tu, ca să vedem şi să credem în Tine? Ce lucrare faci Tu?

They said therefore to him, What sign then doest thou that we may see and believe thee? what dost thou work?

31 S trămoşii noştri au mâncat mană în pustie, aşa cum este scris: „Le-a dat să mănânce pâine din cer.“

Our fathers ate the manna in the wilderness, as it is written, He gave them bread out of heaven to eat.

32 A tunci Isus le-a zis: – Adevărat, adevărat vă spun că nu Moise v-a dat pâinea din cer, ci Tatăl Meu vă dă adevărata pâine din cer!

Jesus therefore said to them, Verily, verily, I say to you, not Moses that has given you the bread out of heaven; but my Father gives you the true bread out of heaven.

33 C ăci pâinea lui Dumnezeu este Cel Care coboară din cer şi dă lumii viaţă.

For the bread of God is he who comes down out of heaven and gives life to the world.

34 E i I-au zis: – Domnule, dă-ne întotdeauna această pâine!

They said therefore to him, Lord, ever give to us this bread.

35 I sus le-a răspuns: – Eu sunt pâinea vieţii. Cel ce vine la Mine nu va flămânzi niciodată şi cel ce crede în Mine nu va înseta niciodată!

Jesus said to them, I am the bread of life: he that comes to me shall never hunger, and he that believes on me shall never thirst at any time.

36 D ar v-am spus că M-aţi văzut, şi tot nu credeţi!

But I have said to you, that ye have also seen me and do not believe.

37 T ot ce-Mi dă Tatăl va ajunge la Mine, iar pe cel ce vine la Mine nu-l voi izgoni niciodată afară.

All that the Father gives me shall come to me, and him that comes to me I will not at all cast out.

38 C ăci am coborât din cer nu ca să fac voia Mea, ci voia Celui Ce M-a trimis.

For I am come down from heaven, not that I should do my will, but the will of him that has sent me.

39 Ş i voia Celui Ce M-a trimis este să nu pierd nimic din tot ce Mi-a dat El, ci să-l învii în ziua de pe urmă.

And this is the will of him that has sent me, that of all that he has given me I should lose nothing, but should raise it up in the last day.

40 C ăci voia Tatălui Meu este ca oricine Îl vede pe Fiul şi crede în El să aibă viaţă veşnică, iar Eu Îl voi învia în ziua de pe urmă.

For this is the will of my Father, that every one who sees the Son, and believes on him, should have life eternal; and I will raise him up at the last day.

41 A tunci iudeii au început să murmure cu privire la El, pentru că spusese: „Eu sunt pâinea care a coborât din cer.“

The Jews therefore murmured about him, because he said, I am the bread which has come down out of heaven.

42 E i ziceau: „Nu este Acesta Isus, fiul lui Iosif, pe ai Cărui tată şi mamă îi cunoaştem?! Aşadar, cum de spune acum: «Am coborât din cer»?!“

And they said, Is not this Jesus the son of Joseph, whose father and mother we have known? how then does he say, I am come down out of heaven?

43 I sus le-a răspuns: „Nu murmuraţi între voi!

Jesus therefore answered and said to them, Murmur not among yourselves.

44 N imeni nu poate veni la Mine dacă nu-l atrage Tatăl Care M-a trimis. Iar Eu îl voi învia în ziua de pe urmă.

No one can come to me except the Father who has sent me draw him, and I will raise him up in the last day.

45 E ste scris în Profeţi: «Toţi vor fi învăţaţi de Dumnezeu.» Oricine a auzit şi a învăţat de la Tatăl vine la Mine.

It is written in the prophets, And they shall be all taught of God. Every one that has heard from the Father, and has learned, comes to me;

46 N u că cineva L-a văzut pe Tatăl, în afară de Cel Care este de la Dumnezeu; El L-a văzut pe Tatăl.

not that any one has seen the Father, except he who is of God, he has seen the Father.

47 A devărat, adevărat vă spun că cel ce crede (în Mine) are viaţă veşnică.

Verily, verily, I say to you, He that believes has life eternal.

48 E u sunt pâinea vieţii.

I am the bread of life.

49 S trămoşii voştri au mâncat mană în pustie şi totuşi au murit.

Your fathers ate the manna in the wilderness and died.

50 P âinea care coboară din cer este de aşa fel, ca cineva să mănânce din ea şi să nu moară.

This is the bread which comes down out of heaven, that one may eat of it and not die.

51 E u sunt pâinea vie care a coborât din cer. Dacă mănâncă cineva din pâinea aceasta va trăi în veac. Şi pâinea pe care o voi da Eu pentru viaţa lumii este trupul Meu.“

I am the living bread which has come down out of heaven: if any one shall have eaten of this bread he shall live for ever; but the bread withal which I shall give is my flesh, which I will give for the life of the world.

52 A tunci iudeii au început să se certe unii cu alţii şi să zică: „Cum poate Acesta să ne dea să mâncăm trupul Lui?!“

The Jews therefore contended among themselves, saying, How can he give us this flesh to eat?

53 D ar Isus le-a zis: „Adevărat, adevărat vă spun că, dacă nu mâncaţi trupul Fiului Omului şi nu beţi sângele Lui, nu aveţi viaţă în voi înşivă!

Jesus therefore said to them, Verily, verily, I say unto you, Unless ye shall have eaten the flesh of the Son of man, and drunk his blood, ye have no life in yourselves.

54 C el ce mănâncă trupul Meu şi bea sângele Meu are viaţă veşnică, iar Eu îl voi învia în ziua de pe urmă.

He that eats my flesh and drinks my blood has life eternal, and I will raise him up at the last day:

55 C ăci trupul Meu este o adevărată hrană, iar sângele Meu este o adevărată băutură.

for my flesh is truly food and my blood is truly drink.

56 C el ce mănâncă trupul Meu şi bea sângele Meu rămâne în Mine, iar Eu rămân în el.

He that eats my flesh and drinks my blood dwells in me and I in him.

57 A şa cum Tatăl cel viu M-a trimis, iar Eu trăiesc datorită Tatălui, tot astfel şi cel ce Mă mănâncă pe Mine va trăi datorită Mie.

As the living Father has sent me and I live on account of the Father, he also who eats me shall live also on account of me.

58 A ceasta este pâinea care a coborât din cer, nu ca aceea pe care au mâncat-o strămoşii voştri, care totuşi au murit: cel ce mănâncă această pâine va trăi în veac!“

This is the bread which has come down out of heaven. Not as the fathers ate and died: he that eats this bread shall live for ever.

59 A ceste lucruri le-a spus în timp ce dădea învăţătură în sinagogă, în Capernaum. Mulţi ucenici Îl părăsesc pe Isus

These things he said in synagogue, teaching in Capernaum.

60 A uzind acestea, mulţi din ucenicii Lui au zis: „Vorbirea aceasta este prea de tot! Cine poate s-o asculte?!“

Many therefore of his disciples having heard said, This word is hard; who can hear it?

61 D ar Isus, ştiind în Sine Însuşi că ucenicii Lui murmurau cu privire la aceasta, le-a zis: „ Vorbirea aceasta vă face să vă poticniţi?!

But Jesus, knowing in himself that his disciples murmur concerning this, said to them, Does this offend you?

62 D ar dacă L-aţi vedea pe Fiul Omului înălţându-Se acolo unde era mai înainte?!

If then ye see the Son of man ascending up where he was before?

63 D uhul este Cel Ce dă viaţă; carnea nu foloseşte la nimic. Cuvintele pe care vi le-am spus sunt duh şi viaţă.

It is the Spirit which quickens, the flesh profits nothing: the words which I have spoken unto you are spirit and are life.

64 D ar sunt unii dintre voi care nu cred.“ Căci Isus ştia de la început cine sunt cei ce nu cred şi cine este cel ce urma să-L trădeze.

But there are some of you who do not believe. For Jesus knew from the beginning who they were who did not believe, and who would deliver him up.

65 A poi a zis: „Tocmai de aceea v-am spus că nimeni nu poate să vină la Mine decât dacă i-a fost dat de către Tatăl.“

And he said, Therefore said I unto you, that no one can come to me unless it be given to him from the Father.

66 D in această cauză mulţi dintre ucenicii Lui s-au întors şi nu mai umblau cu El.

From that many of his disciples went away back and walked no more with him.

67 A tunci Isus le-a zis celor doisprezece: – Nu vreţi să plecaţi şi voi?

Jesus therefore said to the twelve, Will ye also go away?

68 S imon Petru I-a răspuns: – Doamne, la cine să ne ducem?! Tu ai cuvintele vieţii veşnice,

Simon Peter answered him, Lord, to whom shall we go? thou hast words of life eternal;

69 i ar noi am ajuns să credem şi să ştim că Tu eşti Sfântul lui Dumnezeu!

and we have believed and known that thou art the holy one of God.

70 I sus le-a zis: – Nu v-am ales Eu pe voi, cei doisprezece? Şi totuşi unul dintre voi este un diavol.

Jesus answered them, Have not I chosen you the twelve? and of you one is a devil.

71 V orbea despre Iuda, fiul lui Simon Iscarioteanul, pentru că acesta, deşi era unul dintre cei doisprezece, urma să-L trădeze.

Now he spoke of Judas of Simon, Iscariote, for he should deliver him up, being one of the twelve.