1 C u privire la lucrurile pe care mi le-aţi scris, „este bine pentru un om să nu se atingă de femeie“,

But concerning the things of which ye have written: good for a man not to touch a woman;

2 î nsă, datorită cazurilor de desfrâu, fiecare bărbat să-şi aibă propria soţie şi fiecare femeie să-şi aibă propriul soţ.

but on account of fornications, let each have his own wife, and each have her own husband.

3 S oţul să-şi împlinească datoria faţă de soţie şi, de asemenea, şi soţia faţă de soţ.

Let the husband render her due to the wife, and in like manner the wife to the husband.

4 S oţia nu este stăpână pe trupul ei, ci soţul. Tot astfel, nu soţul este stăpân pe trupul său, ci soţia.

The wife has not authority over her own body, but the husband: in like manner also the husband has not authority over his own body, but the wife.

5 N u vă refuzaţi unul pe altul, decât doar prin înţelegere, pentru un timp, ca să vă dedicaţi (postului şi) rugăciunii, şi apoi fiţi din nou împreună, ca să nu vă ispitească Satan din cauza nestăpânirii voastre.

Defraud not one another, unless, it may be, by consent for a time, that ye may devote yourselves to prayer, and again be together, that Satan tempt you not because of your incontinency.

6 S pun aceasta ca o îngăduinţă, nu ca o poruncă.

But this I say, as consenting, not as commanding.

7 E u doresc ca toţi oamenii să fie aşa cum sunt eu, însă fiecare are propriul său dar de la Dumnezeu, unii de un fel, alţii de alt fel.

Now I wish all men to be even as myself: but every one has his own gift of God: one man thus, and another thus.

8 C elor necăsătoriţi şi văduvelor le spun că este bine pentru ei să rămână aşa cum sunt eu.

But I say to the unmarried and to the widows, It is good for them that they remain even as I.

9 D ar, dacă nu se pot stăpâni, să se căsătorească, pentru că este mai bine să se căsătorească decât să ardă de dorinţă.

But if they have not control over themselves, let them marry; for it is better to marry than to burn.

10 C elor căsătoriţi le dau această poruncă, nu eu, ci Domnul: soţia nu trebuie să se despartă de soţul ei;

But to the married I enjoin, not I, but the Lord, Let not wife be separated from husband;

11 d acă se desparte, atunci să rămână necăsătorită sau să se împace cu soţul ei, iar soţul nu trebuie să divorţeze de soţia lui.

(but if also she shall have been separated, let her remain unmarried, or be reconciled to her husband;) and let not husband leave wife.

12 C elorlalţi vă spun eu, nu Domnul, că, dacă un frate are soţia necredincioasă şi ea vrea să stea cu el, el să nu divorţeze de ea,

But as to the rest, I say, not the Lord, If any brother have an unbelieving wife, and she consent to dwell with him, let him not leave her.

13 i ar dacă o femeie are soţul necredincios şi el vrea să stea cu ea, ea să nu divorţeze de soţul ei.

And a woman who has an unbelieving husband, and he consents to dwell with her, let her not leave husband.

14 C ăci soţul necredincios este sfinţit prin soţia lui, iar soţia necredincioasă este sfinţită prin fratele, altfel copiii voştri ar fi necuraţi, dar aşa sunt sfinţi.

For the unbelieving husband is sanctified in the wife, and the unbelieving wife is sanctified in the brother; since indeed your children are unclean, but now they are holy.

15 Î nsă dacă cel necredincios vrea să se despartă, să se despartă. În astfel de circumstanţe, fratele sau sora nu sunt legaţi. Dumnezeu v-a chemat la pace.

But if the unbeliever go away, let them go away; a brother or a sister is not bound in such, but God has called us in peace.

16 C ăci ce ştii tu, soţie, dacă-ţi vei mântui soţul? Sau ce ştii tu, soţule, dacă-ţi vei mântui soţia?

For what knowest thou, O wife, if thou shalt save thy husband? or what knowest thou, O husband, if thou shalt save thy wife?

17 C u toate acestea, fiecare să-şi păstreze în viaţă locul pe care i l-a încredinţat Domnul şi la care l-a chemat Dumnezeu. Aceasta este regula pe care o dau în toate bisericile.

However, as the Lord has divided to each, as God has called each, so let him walk; and thus I ordain in all the assemblies.

18 E ra cineva circumcis atunci când a fost chemat? Să nu-şi ascundă circumcizia! Era cineva necircumcis când a fost chemat? Să nu se circumcidă!

Has any one been called circumcised? let him not become uncircumcised: has any one been called in uncircumcision? let him not be circumcised.

19 C ircumcizia nu este nimic, şi necircumcizia nu este nimic, ci importantă este ascultarea de poruncile lui Dumnezeu.

Circumcision is nothing, and uncircumcision is nothing; but keeping God's commandments.

20 F iecare să rămână în starea în care era atunci când l-a chemat Dumnezeu.

Let each abide in that calling in which he has been called.

21 E rai sclav când ai fost chemat? Nu te nelinişti! Dar dacă poţi să ajungi liber, foloseşte acea ocazie!

Hast thou been called a bondman, let it not concern thee; but and if thou canst become free, use rather.

22 C ăci sclavul chemat în Domnul este omul liber al Domnului. De asemenea, cel care era liber când a fost chemat este sclavul lui Cristos.

For the bondman that is called in Lord is the Lord's freedman; in like manner the freeman being called is Christ's bondman.

23 V oi aţi fost cumpăraţi cu un preţ; să nu deveniţi sclavi ai oamenilor!

Ye have been bought with a price; do not be the bondmen of men.

24 F raţilor, oricare ar fi fost starea în care a fost cineva când a fost chemat, să rămână lângă Dumnezeu!

Let each, wherein he is called, brethren, therein abide with God.

25 C u privire la fecioare, n-am nici o poruncă de la Domnul, dar îmi spun părerea, ca unul care, prin îndurarea Domnului, este vrednic de încredere:

But concerning virgins, I have no commandment of Lord; but I give my opinion, as having received mercy of Lord to be faithful.

26 e u cred că, din cauza necazurilor de acum, este mai bine ca fiecare să rămână în starea în care este.

I think then that this is good, on account of the present necessity, that good for a man to remain so as he is.

27 E şti căsătorit? Nu căuta divorţul! Eşti necăsătorit? Nu căuta soţie!

Art thou bound to a wife? seek not to be loosed; art thou free from a wife? do not seek a wife.

28 Î nsă, dacă te căsătoreşti, nu păcătuieşti. De asemenea, dacă o fecioară se căsătoreşte, nu păcătuieşte. Însă cei care se căsătoresc vor avea necazuri ce ţin de această viaţă, iar eu vreau să vă feresc de ele.

But if thou shouldest also marry, thou hast not sinned; and if the virgin marry, they have not sinned: but such shall have tribulation in the flesh; but I spare you.

29 F raţilor, ceea ce vreau să spun este că vremea s-a scurtat. De acum, cei ce au soţii ar trebui să trăiască ca şi cum n-ar avea soţii;

But this I say, brethren, the time is straitened. For the rest, that they who have wives, be as not having:

30 c ei ce plâng – ca şi cum n-ar plânge; cei ce se bucură – ca şi cum nu s-ar bucura; cei ce cumpără – ca şi cum n-ar fi al lor;

and they that weep, as not weeping; and they that rejoice, as not rejoicing; and they that buy, as not possessing;

31 i ar cei ce se folosesc de lumea aceasta – ca şi cum nu s-ar folosi de ea, căci chipul acestei lumi trece.

and they that use the world, as not disposing of it as their own; for the fashion of this world passes.

32 E u doresc să fiţi fără griji. Cel necăsătorit este preocupat de lucrurile Domnului, de cum anume să-I placă Domnului,

But I wish you to be without care. The unmarried cares for the things of the Lord, how he shall please the Lord;

33 î nsă cel căsătorit este preocupat de lucrurile acestei lumi, de cum anume să-i placă soţiei,

but he that has married cares for the things of the world, how he shall please his wife.

34 a stfel că el este împărţit. Femeia necăsătorită şi fecioara sunt preocupate de lucrurile Domnului, de cum să fie sfinte în trup şi în duh; dar cea căsătorită este preocupată de lucrurile lumii, de cum să-i placă soţului.

There is a difference between the wife and the virgin. The unmarried cares for the things of the Lord, that she may be holy both in body and spirit; but she that has married cares for the things of the world, how she shall please her husband.

35 V ă spun acestea pentru binele vostru, nu ca să pun peste voi un laţ, ci ca să trăiţi corect, într-un devotament neîmpărţit faţă de Domnul.

But I say this for your own profit; not that I may set a snare before you, but for what seemly, and waiting on the Lord without distraction.

36 Î nsă dacă cineva crede că se comportă nepotrivit faţă de logodnica lui şi dacă ea a trecut de vârsta căsătoriei, iar el simte că ar trebui să se căsătorească, atunci să facă după cum vrea – nu păcătuieşte, să se căsătorească!

But if any one think that he behaves unseemly to his virginity, if he be beyond the flower of his age, and so it must be, let him do what he will, he does not sin: let them marry.

37 Î nsă oricine este convins în inima lui şi nu este constrâns, ci îşi ţine dorinţele sub control şi a hotărât în inima lui să nu se căsătorească cu logodnica sa – şi acesta face bine.

But he who stands firm in his heart, having no need, but has authority over his own will, and has judged this in his heart to keep his own virginity, he does well.

38 D eci cel care se căsătoreşte cu logodnica sa face bine, iar cel care nu se căsătoreşte face şi mai bine.

So that he that marries himself does well; and he that does not marry does better.

39 O femeie nu este liberă atâta timp cât trăieşte soţul ei, dar, dacă soţul ei moare, ea este liberă să se căsătorească cu cine doreşte, dar în Domnul.

A wife is bound for whatever time her husband lives; but if the husband be fallen asleep, she is free to be married to whom she will, only in Lord.

40 Î nsă, după părerea mea, ar fi mult mai fericită dacă ar rămâne aşa cum este. Şi cred că şi eu am Duhul lui Dumnezeu.

But she is happier if she so remain, according to my judgment; but I think that I also have God's Spirit.