1 F raţii mei, să nu aveţi o atitudine părtinitoare în credinţa voastră în Domnul nostru slăvit Isus Cristos!

My brethren, do not have the faith of our Lord Jesus Christ, of glory, with respect of persons:

2 C ăci dacă intră în adunarea voastră un om care poartă un inel de aur şi o haină strălucitoare, şi intră şi un sărac, îmbrăcat într-o haină murdară,

for if there come unto your synagogue a man with a gold ring in splendid apparel, and a poor man also come in in vile apparel,

3 i ar voi îi daţi atenţie celui ce poartă haina strălucitoare şi-i spuneţi: „Ia loc aici, te rog!“, pe când celui sărac îi spuneţi: „Stai acolo!“ sau „Stai la picioarele mele!“,

and ye look upon him who wears the splendid apparel, and say, Do thou sit here well, and say to the poor, Do thou stand there, or sit here under my footstool:

4 o are nu faceţi voi deosebire între voi şi nu deveniţi astfel judecători cu gânduri rele?

have ye not made a difference among yourselves, and become judges having evil thoughts?

5 A scultaţi, fraţii mei preaiubiţi! Nu i-a ales oare Dumnezeu pe săracii acestei lumi ca să fie bogaţi în credinţă şi moştenitori ai Împărăţiei pe care le-a promis-o celor ce-L iubesc?

Hear, my beloved brethren: Has not God chosen the poor as to the world, rich in faith, and heirs of the kingdom, which he has promised to them that love him?

6 Î nsă voi l-aţi înjosit pe cel sărac! Oare nu cei bogaţi vă asupresc şi vă târăsc prin tribunale?

But ye have despised the poor. Do not the rich oppress you, and they drag you before tribunals?

7 O are nu ei defăimează Numele bun care este chemat peste voi?

And they blaspheme the excellent name which has been called upon you?

8 D acă împliniţi Legea împărătească, potrivit cu Scriptura: „Să-l iubeşti pe semenul tău ca pe tine însuţi“, bine faceţi.

If indeed ye keep royal law according to the scripture, Thou shalt love thy neighbour as thyself, ye do well.

9 D ar dacă daţi dovadă de părtinire, săvârşiţi un păcat şi sunteţi condamnaţi de Lege ca unii care încălcaţi Legea.

But if ye have respect of persons, ye commit sin, being convicted by the law as transgressors.

10 C ăci oricine păzeşte întreaga Lege, dar încalcă o singură poruncă, se face vinovat de toate.

For whoever shall keep the whole law and shall offend in one, he has come under the guilt of all.

11 C ăci Cel Ce a spus: „Să nu comiţi adulter!“ a spus şi: „Să nu ucizi!“. Aşadar, dacă nu comiţi adulter, dar ucizi, ai devenit unul care încalcă Legea!

For he who said, Thou shalt not commit adultery, said also, Thou shalt not kill. Now if thou dost not commit adultery, but killest, thou art become transgressor of law.

12 V orbiţi şi purtaţi-vă ca unii care urmează să fie judecaţi de legea libertăţii.

So speak ye, and so act, as those that are to be judged by law of liberty;

13 C ăci judecata va fi fără milă faţă de cel ce n-a arătat milă. Mila triumfă asupra judecăţii. Credinţa şi fapta

for judgment without mercy to him that has shewn no mercy. Mercy glories over judgment.

14 F raţii mei, la ce folos dacă cineva spune că are credinţă, dar nu are fapte? Poate o astfel de credinţă să-l mântuiască?

What the profit, my brethren, if any one say he have faith, but have not works? can faith save him?

15 D acă un frate sau o soră sunt goi şi lipsiţi de hrana zilnică,

Now if a brother or a sister is naked and destitute of daily food,

16 i ar unul dintre voi le spune: „Duceţi-vă în pace, încălziţi-vă şi săturaţi-vă!“, însă nu le dă cele necesare trupului, ce folos?

and one from amongst you say to them, Go in peace, be warmed and filled; but give not to them the needful things for the body, what the profit?

17 T ot astfel şi credinţa, dacă nu are fapte este moartă în ea însăşi.

So also faith, if it have not works, is dead by itself.

18 D ar va zice cineva: „Tu ai credinţă, iar eu am fapte.“ Arată-mi credinţa ta fără fapte, iar eu îţi voi arăta credinţa mea prin faptele mele!

But some one will say, Thou hast faith and I have works. Shew me thy faith without works, and I from my works will shew thee my faith.

19 T u crezi că Dumnezeu este Unul ? Bine faci! Dar şi demonii cred – şi se înfioară!

Thou believest that God is one. Thou doest well. The demons even believe, and tremble.

20 O f, om fără minte, vrei deci să pricepi că credinţa fără fapte este zadarnică ?

But wilt thou know, O vain man, that faith without works is dead?

21 A vraam, strămoşul nostru, n-a fost el îndreptăţit prin fapte, atunci când l-a oferit pe fiul său, Isaac, pe altar?

Was not Abraham our father justified by works when he had offered Isaac his son upon the altar?

22 V ezi deci că credinţa a lucrat împreună cu faptele lui, şi credinţa a fost făcută desăvârşită prin fapte.

Thou seest that faith wrought with his works, and that by works faith was perfected.

23 A stfel a fost împlinită Scriptura care spune: „Avraam L-a crezut pe Dumnezeu, şi El i-a socotit acest lucru dreptate“; şi el a fost numit „prietenul lui Dumnezeu“.

And the scripture was fulfilled which says, Abraham believed God, and it was reckoned to him as righteousness, and he was called Friend of God.

24 V edeţi aşadar că un om este îndreptăţit prin fapte, şi nu numai prin credinţă.

Ye see that a man is justified on the principle of works, and not on the principle of faith only.

25 Î n acelaşi fel şi prostituata Rahav: n-a fost ea îndreptăţită prin fapte, atunci când i-a primit bine pe mesageri şi i-a trimis apoi pe un alt drum?

But was not in like manner also Rahab the harlot justified on the principle of works, when she had received the messengers and put forth by another way?

26 A şa cum trupul fără duh este mort, tot astfel şi credinţa fără fapte este moartă.

For as the body without a spirit is dead, so also faith without works is dead.