1 F raţii mei, să nu ţineţi credinţa Domnului nostru Isus Hristos, Domnul slavei, căutînd la faţa omului.

My brethren, do not have the faith of our Lord Jesus Christ, of glory, with respect of persons:

2 C ăci, de pildă, dacă intră în adunarea voastră un om cu un inel de aur şi cu o haină strălucitoare, şi intră şi un sărac îmbrăcat prost;

for if there come unto your synagogue a man with a gold ring in splendid apparel, and a poor man also come in in vile apparel,

3 ş i voi puneţi ochii pe celce poartă haina strălucitoare, şi -i ziceţi:,, Tu şezi în locul acesta bun!`` Şi apoi ziceţi săracului:,, Tu stai colo în picioare!`` Sau:,,Şezi jos la picioarele mele!``

and ye look upon him who wears the splendid apparel, and say, Do thou sit here well, and say to the poor, Do thou stand there, or sit here under my footstool:

4 N u faceţi voi oare o deosebire în voi înşivă, şi nu vă faceţi voi judecători cu gînduri rele?

have ye not made a difference among yourselves, and become judges having evil thoughts?

5 A scultaţi, prea iubiţii mei fraţi: n'a ales Dumnezeu pe cei ce sînt săraci în ochii lumii acesteia, ca să -i facă bogaţi în credinţă şi moştenitori ai Împărăţiei, pe care a făgăduit -o celor ce -L iubesc?

Hear, my beloved brethren: Has not God chosen the poor as to the world, rich in faith, and heirs of the kingdom, which he has promised to them that love him?

6 Ş i voi înjosiţi pe cel sărac! Oare nu bogaţii vă asupresc şi vă tîrăsc înaintea judecătoriilor?

But ye have despised the poor. Do not the rich oppress you, and they drag you before tribunals?

7 N u batjocoresc ei frumosul nume pe care -l purtaţi?

And they blaspheme the excellent name which has been called upon you?

8 D acă împliniţi Legea împărătească, potrivit Scripturii:,, Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi``, bine faceţi.

If indeed ye keep royal law according to the scripture, Thou shalt love thy neighbour as thyself, ye do well.

9 D ar dacă aveţi în vedere faţa omului, faceţi un păcat, şi sînteţi osîndiţi de Lege ca nişte călcători de lege.

But if ye have respect of persons, ye commit sin, being convicted by the law as transgressors.

10 C ăci, cine păzeşte toată Legea, şi greşeşte într'o singură poruncă, se face vinovat de toate.

For whoever shall keep the whole law and shall offend in one, he has come under the guilt of all.

11 C ăci, Cel ce a zis:,, Să nu preacurveşti``, a zis şi:,, Să nu ucizi``. Acum, dacă nu preacurveşti, dar ucizi, te faci călcător al Legii.

For he who said, Thou shalt not commit adultery, said also, Thou shalt not kill. Now if thou dost not commit adultery, but killest, thou art become transgressor of law.

12 S ă vorbiţi şi să lucraţi ca nişte oameni cari au să fie judecaţi de o lege a slobozeniei:

So speak ye, and so act, as those that are to be judged by law of liberty;

13 c ăci judecata este fără milă pentru celce n'a avut milă; dar mila biruieşte judecata.

for judgment without mercy to him that has shewn no mercy. Mercy glories over judgment.

14 F raţii mei, ce -i foloseşte cuiva să spună că are credinţă, dacă n'are fapte? Poate oare credinţa aceasta să -l mîntuiască?

What the profit, my brethren, if any one say he have faith, but have not works? can faith save him?

15 D acă un frate sau o soră sînt goi şi lipsiţi de hrana de toate zilele,

Now if a brother or a sister is naked and destitute of daily food,

16 ş i unul dintre voi le zice:,, Duceţi-vă în pace, încălziţi-vă şi săturaţi-vă!`` fără să le dea cele trebuincioase trupului, la ce i-ar folosi?

and one from amongst you say to them, Go in peace, be warmed and filled; but give not to them the needful things for the body, what the profit?

17 T ot aşa şi credinţa: dacă n'are fapte, este moartă în ea însaş.

So also faith, if it have not works, is dead by itself.

18 D ar va zice cineva:,, Tu ai credinţa, şi eu am faptele.``,, Arată-mi credinţa ta fără fapte, şi eu îţi voi arăta credinţa mea din faptele mele.``

But some one will say, Thou hast faith and I have works. Shew me thy faith without works, and I from my works will shew thee my faith.

19 T u crezi că Dumnezeu este unul, şi bine faci; dar şi dracii cred... şi se înfioară!

Thou believest that God is one. Thou doest well. The demons even believe, and tremble.

20 V rei dar să înţelegi, om nesocotit, că credinţa fără fapte este zădarnică?

But wilt thou know, O vain man, that faith without works is dead?

21 A vraam, părintele nostru, n'a fost el socotit neprihănit prin fapte, cînd a adus pe fiul său Isaac jertfă pe altar?

Was not Abraham our father justified by works when he had offered Isaac his son upon the altar?

22 V ezi că credinţa lucra împreună cu faptele lui, şi, prin fapte, credinţa a ajuns desăvîrşită.

Thou seest that faith wrought with his works, and that by works faith was perfected.

23 A stfel s'a împlinit Scriptura care zice:,, Avraam a crezut pe Dumnezeu, şi i s'a socotit ca neprihănire``; şi el a fost numit,, prietenul lui Dumnezeu.``

And the scripture was fulfilled which says, Abraham believed God, and it was reckoned to him as righteousness, and he was called Friend of God.

24 V edeţi dar că omul este socotit neprihănit prin fapte, şi nu numai prin credinţă.

Ye see that a man is justified on the principle of works, and not on the principle of faith only.

25 T ot aşa, curva Rahav: n'a fost socotită şi ea neprihănită prin fapte, cînd a găzduit pe soli şi i -a scos afară pe altă cale?

But was not in like manner also Rahab the harlot justified on the principle of works, when she had received the messengers and put forth by another way?

26 D upă cum trupul fără duh este mort, tot aşa şi credinţa fără fapte este moartă.

For as the body without a spirit is dead, so also faith without works is dead.