1 F emeia înţeleaptă îşi zideşte casa, iar femeia nebună o dărîmă cu înseşi mînile ei. -

The wisdom of women buildeth their house; but folly plucketh it down with her hands.

2 C ine umblă cu neprihănire, se teme de Domnul, dar cine apucă pe căi strîmbe, Îl nesocoteşte. -

He that walketh in his uprightness feareth Jehovah; but he that is perverted in his ways despiseth him.

3 Î n gura nebunului este o nuia pentru mîndria lui, dar pe înţelepţi îi păzesc buzele lor. -

In the fool's mouth is a rod of pride; but the lips of the wise shall preserve them.

4 U nde nu sînt boi, ieslea rămîne goală, dar puterea boilor aduce belşug de roduri. -

Where no oxen are, the crib is clean; but much increase is by the strength of the ox.

5 U n martor credincios nu minte, dar un martor mincinos spune minciuni.

A faithful witness will not lie; but a false witness uttereth lies.

6 B atjocoritorul caută înţelepciunea şi n'o găseşte, dar pentru omul priceput ştiinţa este lucru uşor. -

A scorner seeketh wisdom, and there is none; but knowledge is easy unto the intelligent.

7 D epărtează-te de nebun, căci nu pe buzele lui vei găsi ştiinţa. -

Go from the presence of a foolish man, in whom thou perceivest not the lips of knowledge.

8 Î nţelepciunea omului chibzuit îl face să vadă pe ce cale să meargă, dar nebunia celor nesocotiţi îi înşală pe ei înşişi. -

The wisdom of the prudent is to discern his way; but the folly of the foolish is deceit.

9 C ei nesocotiţi glumesc cu păcatul, dar între cei fără prihană este bunăvoinţă. -

Fools make a mock at trespass; but for the upright there is favour.

10 I nima îşi cunoaşte necazurile, şi nici un străin nu se poate amesteca în bucuria ei. -

The heart knoweth its own bitterness, and a stranger doth not intermeddle with its joy.

11 C asa celor răi va fi nimicită, dar cortul celor fără prihană va înflori. -

The house of the wicked shall be overthrown; but the tent of the upright shall flourish.

12 M ulte căi pot părea bune omului, dar la urmă se văd că duc la moarte. -

There is a way that seemeth right unto a man, but the end thereof is the ways of death.

13 D e multe ori chiar în mijlocul rîsului inima poate fi mîhnită, şi bucuria poate sfîrşi prin necaz. -

Even in laughter the heart is sorrowful, and the end of mirth is sadness.

14 C el cu inima rătăcită se satură de căile lui, şi omul de bine se satură şi el de ce este în el. -

The backslider in heart shall be filled with his own ways, and the good man from what is in himself.

15 O mul lesne crezător crede orice vorbă, dar omul chibzuit ia seama bine cum merge. -

The simple believeth every word; but the prudent heedeth his going.

16 Î nţeleptul se teme şi se abate dela rău, dar nesocotitul este îngîmfat şi fără frică. -

A wise feareth and departeth from evil; but the foolish is overbearing and confident.

17 C ine este iute la mînie face prostii, şi omul plin de răutate se face urît. -

He that is soon angry dealeth foolishly, and a man of mischievous devices is hated.

18 C ei proşti au parte de nebunie, dar oamenii chibzuiţi sînt încununaţi cu ştiinţă. -

The simple inherit folly; but the prudent are crowned with knowledge.

19 C ei răi se pleacă înaintea celor buni, şi cei nelegiuiţi înaintea porţilor celui neprihănit. -

The evil bow before the good, and the wicked at the gates of the righteous.

20 S ăracul este urît chiar şi de prietenul său, dar bogatul are foarte mulţi prieteni. -

He that is poor is hated even of his own neighbour; but the rich hath many friends.

21 C ine dispreţuieşte pe aproapele său face un păcat, dar ferice de cine are milă de cei nenorociţi. -

He that despiseth his neighbour sinneth; but he that is gracious to the afflicted, happy is he.

22 Î n adevăr ceice gîndesc răul se rătăcesc. dar ceice gîndesc binele lucrează cu bunătate şi credincioşie.

Do they not err that devise evil? but loving-kindness and truth are for those that devise good.

23 O riunde se munceşte este şi cîştig, dar oriunde numai se vorbeşte, este lipsă. -

In all labour there is profit; but the talk of the lips only to want.

24 B ogăţia este o cunună pentru cei înţelepţi, dar cei nesocotiţi n'au altceva decît nebunie. -

The crown of the wise is their riches; the folly of the foolish is folly.

25 M artorul care spune adevărul scapă suflete, dar cel înşelător spune minciuni. -

A true witness delivereth souls; but deceit uttereth lies.

26 C ine se teme de Domnul are un sprijin tare în El, şi copiii lui au un loc de adăpost la El. -

In the fear of Jehovah is strong confidence, and his children shall have a place of refuge.

27 F rica de Domnul este un izvor de viaţă, ea ne fereşte de cursele morţii. -

The fear of Jehovah is a fountain of life, to turn away from the snares of death.

28 M ulţimea poporului este slava împăratului, lipsa poporului este pieirea voivodului. -

In the multitude of people is the king's glory; but in the lack of people is the ruin of a prince.

29 C ine este încet la mînie are multă pricepere, dar cine se aprinde iute, face multe prostii. -

He that is slow to anger is of great understanding; but he that is hasty of spirit exalteth folly.

30 O inimă liniştită este viaţa trupului, dar prizma este putrezirea oaselor. -

A sound heart is the life of the flesh; but envy the rottenness of the bones.

31 C ine asupreşte pe sărac, batjocoreşte pe Ziditorul său, dar cine are milă de cel lipsit, cinsteşte pe Ziditorul său. -

He that oppresseth the poor reproacheth his Maker; but he that honoureth Him is gracious to the needy.

32 C el rău este doborît de răutatea lui, dar cel neprihănit chiar şi la moarte trage nădejde. -

The wicked is driven away by his evil-doing; but the righteous trusteth, in his death.

33 Î nţelepciunea se odihneşte într'o inimă pricepută, dar în mijlocul celor nesocotiţi ea se dă de gol. -

Wisdom resteth in the heart of the intelligent; but that which is in the foolish maketh itself known.

34 N eprihănirea înalţă pe un popor, dar păcatul este ruşinea popoarelor. -

Righteousness exalteth a nation; but sin is a reproach to peoples.

35 U n împărat are plăcere de un slujitor chibzuit, dar pe cel de ocară, îl atinge mînia lui.

The king's favour is toward a wise servant; but his wrath is him that causeth shame.