1 F emeia înţeleaptă îşi zideşte casa, iar femeia nebună o dărîmă cu înseşi mînile ei. -

Ko ta te wahine whakaaro nui he hanga i tona whare; ko ta te wahine wairangi, ko ona ringa hei wahi iho.

2 C ine umblă cu neprihănire, se teme de Domnul, dar cine apucă pe căi strîmbe, Îl nesocoteşte. -

Ko te tangata e haere ana i runga i tona tika, e wehi ana i a Ihowa; ko te tangata he parori ki ona ara e whakahawea ana ki i ia.

3 Î n gura nebunului este o nuia pentru mîndria lui, dar pe înţelepţi îi păzesc buzele lor. -

Kei te mangai o te wairangi he patu whakapehapeha; ma nga ngutu ia o te hunga whakaaro nui ratou ka ora ai.

4 U nde nu sînt boi, ieslea rămîne goală, dar puterea boilor aduce belşug de roduri. -

Ki te kahore he kau, ka ma te takotoranga kai; ma te kaha ia o te kau ka nui ai nga hua.

5 U n martor credincios nu minte, dar un martor mincinos spune minciuni.

E kore te kaiwhakaatu pono e teka; ka puaki ia te teka i te kaiwhakaatu teka.

6 B atjocoritorul caută înţelepciunea şi n'o găseşte, dar pentru omul priceput ştiinţa este lucru uşor. -

E rapu ana te tangata whakahi i te whakaaro nui, heoi kahore e kitea e ia; ki te tangata matau ia he mama noa te matauranga.

7 D epărtează-te de nebun, căci nu pe buzele lui vei găsi ştiinţa. -

Haere atu ki te aroaro o te kuware, ina kahore e kitea e koe he ngutu matau ona.

8 Î nţelepciunea omului chibzuit îl face să vadă pe ce cale să meargă, dar nebunia celor nesocotiţi îi înşală pe ei înşişi. -

Ko te whakaaro nui o te tangata tupato, he matau ki tona ara; ko te wairangi o nga kuware, he tinihanga.

9 C ei nesocotiţi glumesc cu păcatul, dar între cei fără prihană este bunăvoinţă. -

Ko ta nga wairangi he kata ki te he: na kei te hunga tika te whakaaro pai.

10 I nima îşi cunoaşte necazurile, şi nici un străin nu se poate amesteca în bucuria ei. -

E mohio ana te ngakau ki tona ake mamae, e kore ano hoki tona koa e pikitia e te tangata ke.

11 C asa celor răi va fi nimicită, dar cortul celor fără prihană va înflori. -

Ka whakangaromia te whare o te hunga kino: ka tupu ia te teneti o te hunga tika.

12 M ulte căi pot părea bune omului, dar la urmă se văd că duc la moarte. -

He huarahi ano tera e tika ana ki ta te tangata titiro, ko tona mutunga ia ko nga huarahi ki te mate.

13 D e multe ori chiar în mijlocul rîsului inima poate fi mîhnită, şi bucuria poate sfîrşi prin necaz. -

Ahakoa e kata ana, e mamae ana te ngakau; a, ko te mutunga o te koa, he pouri.

14 C el cu inima rătăcită se satură de căile lui, şi omul de bine se satură şi el de ce este în el. -

Ko te tangata i te ngakau tahuri ke, ka makona i ona ara ake: a ko te tangata pai ka makona i tana ake ano.

15 O mul lesne crezător crede orice vorbă, dar omul chibzuit ia seama bine cum merge. -

Ko ta te kuware he whakapono ki nga kupu katoa; tena ko te tangata tupato, ka ata titiro ki tana hikoi.

16 Î nţeleptul se teme şi se abate dela rău, dar nesocotitul este îngîmfat şi fără frică. -

E wehi ana te tangata whakaaro nui, ka neke atu i te kino; ko te kuware ia ka whakahi, ka tohe.

17 C ine este iute la mînie face prostii, şi omul plin de răutate se face urît. -

Ko te tangata riri wawe ka mahi i te wairangi; ka kinongia ano hoki te tangata i nga rauhanga kino.

18 C ei proşti au parte de nebunie, dar oamenii chibzuiţi sînt încununaţi cu ştiinţă. -

He wairangi te whakarerenga iho mo nga kuware; ko te tangata tupato ia ka karaunatia ki te matauranga.

19 C ei răi se pleacă înaintea celor buni, şi cei nelegiuiţi înaintea porţilor celui neprihănit. -

E piko ana te hunga kino ki te aroaro o te hunga pai; a ko te hunga he ki nga kuwaha o te tangata tika.

20 S ăracul este urît chiar şi de prietenul său, dar bogatul are foarte mulţi prieteni. -

E kinongia ana te rawakore e tona hoa ake nei ano; he tokomaha ia nga tangata e aroha ana ki te tangata taonga.

21 C ine dispreţuieşte pe aproapele său face un păcat, dar ferice de cine are milă de cei nenorociţi. -

Ko te tangata e whakahawea ana ki tona hoa, e hara ana; ko te tangata ia e atawhai ana ki nga rawakore, ka hari.

22 Î n adevăr ceice gîndesc răul se rătăcesc. dar ceice gîndesc binele lucrează cu bunătate şi credincioşie.

He teka ianei e kotiti ke ana nga kaiwhakatakoto i te kino? He atawhai ia, he pono, kei nga kaihanga i te pai.

23 O riunde se munceşte este şi cîştig, dar oriunde numai se vorbeşte, este lipsă. -

He hua to nga mauiuitanga katoa; tena ko te korero o nga ngutu e ahu ana ki te rawakore.

24 B ogăţia este o cunună pentru cei înţelepţi, dar cei nesocotiţi n'au altceva decît nebunie. -

Hei karauna mo nga whakaaro nui o ratou taonga; ko te wairangi ia o nga kuware, he wairangi kau.

25 M artorul care spune adevărul scapă suflete, dar cel înşelător spune minciuni. -

Ka ora nga wairua i te kaiwhakaatu pono: ko te tangata korero teka ia e mea ana kia tinihanga.

26 C ine se teme de Domnul are un sprijin tare în El, şi copiii lui au un loc de adăpost la El. -

U tonu, kaha tonu te whakaaro ina wehi ki a Ihowa; ka whai rerenga atu ano hoki ana tamariki.

27 F rica de Domnul este un izvor de viaţă, ea ne fereşte de cursele morţii. -

He puna ora te wehi ki a Ihowa, e mahue ai nga reti o te mate.

28 M ulţimea poporului este slava împăratului, lipsa poporului este pieirea voivodului. -

Ma te nui o te iwi ka whai honore ai te kingi; ma te kore o te iwi ka taka ai te rangatira.

29 C ine este încet la mînie are multă pricepere, dar cine se aprinde iute, face multe prostii. -

He matauranga nui to te tangata manawanui; ko te tangata riri wawe ia, e whakaneke ake ana ia i te wairangi.

30 O inimă liniştită este viaţa trupului, dar prizma este putrezirea oaselor. -

He ora ki nga kikokiko te ngakau ora; ko te hae ia, he pirau ki nga wheua.

31 C ine asupreşte pe sărac, batjocoreşte pe Ziditorul său, dar cine are milă de cel lipsit, cinsteşte pe Ziditorul său. -

Ko te tangata e tukino ana i te ware, he tawai tana ki tona Kaihanga; ko te tangata ia e atawhai ana i te rawakore, e whakahonore ana i a ia.

32 C el rău este doborît de răutatea lui, dar cel neprihănit chiar şi la moarte trage nădejde. -

E uakina iho ana te tangata kino i runga i tona he; ko te tangata tika ia ka whai tumanakohanga i tona matenga.

33 Î nţelepciunea se odihneşte într'o inimă pricepută, dar în mijlocul celor nesocotiţi ea se dă de gol. -

Ka noho te whakaaro nui ki te ngakau o te tangata matau; engari ko te mea kei te wahi ki roto o nga kuware e whakaaturia ana.

34 N eprihănirea înalţă pe un popor, dar păcatul este ruşinea popoarelor. -

Ma te tika ka kake ai te iwi; ma te hara ia ka ingoa kino ai nga iwi.

35 U n împărat are plăcere de un slujitor chibzuit, dar pe cel de ocară, îl atinge mînia lui.

Ka manako te kingi ki te pononga mahara; a ka riri ki te tangata i takea ai te whakama.