1 F emeia înţeleaptă îşi zideşte casa, iar femeia nebună o dărîmă cu înseşi mînile ei. -

2 C ine umblă cu neprihănire, se teme de Domnul, dar cine apucă pe căi strîmbe, Îl nesocoteşte. -

3 Î n gura nebunului este o nuia pentru mîndria lui, dar pe înţelepţi îi păzesc buzele lor. -

4 U nde nu sînt boi, ieslea rămîne goală, dar puterea boilor aduce belşug de roduri. -

5 U n martor credincios nu minte, dar un martor mincinos spune minciuni.

6 B atjocoritorul caută înţelepciunea şi n'o găseşte, dar pentru omul priceput ştiinţa este lucru uşor. -

7 D epărtează-te de nebun, căci nu pe buzele lui vei găsi ştiinţa. -

8 Î nţelepciunea omului chibzuit îl face să vadă pe ce cale să meargă, dar nebunia celor nesocotiţi îi înşală pe ei înşişi. -

9 C ei nesocotiţi glumesc cu păcatul, dar între cei fără prihană este bunăvoinţă. -

10 I nima îşi cunoaşte necazurile, şi nici un străin nu se poate amesteca în bucuria ei. -

11 C asa celor răi va fi nimicită, dar cortul celor fără prihană va înflori. -

12 M ulte căi pot părea bune omului, dar la urmă se văd că duc la moarte. -

13 D e multe ori chiar în mijlocul rîsului inima poate fi mîhnită, şi bucuria poate sfîrşi prin necaz. -

14 C el cu inima rătăcită se satură de căile lui, şi omul de bine se satură şi el de ce este în el. -

15 O mul lesne crezător crede orice vorbă, dar omul chibzuit ia seama bine cum merge. -

16 Î nţeleptul se teme şi se abate dela rău, dar nesocotitul este îngîmfat şi fără frică. -

17 C ine este iute la mînie face prostii, şi omul plin de răutate se face urît. -

18 C ei proşti au parte de nebunie, dar oamenii chibzuiţi sînt încununaţi cu ştiinţă. -

19 C ei răi se pleacă înaintea celor buni, şi cei nelegiuiţi înaintea porţilor celui neprihănit. -

20 S ăracul este urît chiar şi de prietenul său, dar bogatul are foarte mulţi prieteni. -

21 C ine dispreţuieşte pe aproapele său face un păcat, dar ferice de cine are milă de cei nenorociţi. -

22 Î n adevăr ceice gîndesc răul se rătăcesc. dar ceice gîndesc binele lucrează cu bunătate şi credincioşie.

23 O riunde se munceşte este şi cîştig, dar oriunde numai se vorbeşte, este lipsă. -

24 B ogăţia este o cunună pentru cei înţelepţi, dar cei nesocotiţi n'au altceva decît nebunie. -

25 M artorul care spune adevărul scapă suflete, dar cel înşelător spune minciuni. -

26 C ine se teme de Domnul are un sprijin tare în El, şi copiii lui au un loc de adăpost la El. -

27 F rica de Domnul este un izvor de viaţă, ea ne fereşte de cursele morţii. -

28 M ulţimea poporului este slava împăratului, lipsa poporului este pieirea voivodului. -

29 C ine este încet la mînie are multă pricepere, dar cine se aprinde iute, face multe prostii. -

30 O inimă liniştită este viaţa trupului, dar prizma este putrezirea oaselor. -

31 C ine asupreşte pe sărac, batjocoreşte pe Ziditorul său, dar cine are milă de cel lipsit, cinsteşte pe Ziditorul său. -

32 C el rău este doborît de răutatea lui, dar cel neprihănit chiar şi la moarte trage nădejde. -

33 Î nţelepciunea se odihneşte într'o inimă pricepută, dar în mijlocul celor nesocotiţi ea se dă de gol. -

34 N eprihănirea înalţă pe un popor, dar păcatul este ruşinea popoarelor. -

35 U n împărat are plăcere de un slujitor chibzuit, dar pe cel de ocară, îl atinge mînia lui.