1 I nima împăratului este ca un rîu de apă în mîna Domnului, pe care îl îndreaptă încotro vrea. -

2 O mul socoteşte că toate căile lui sînt fără prihană, dar Cel ce cercetează inimile este Domnul. -

3 A face dreptate şi judecată, este mai plăcut Domnului decît jertfele. -

4 P rivirile trufaşe şi inima îngîmfată, această candelă a celor răi, nu este decît păcat. -

5 P lanurile omului harnic nu duc de cît la belşug, dar celce lucrează cu grabă n'ajunge de cît la lipsă. -

6 C omorile cîştigate cu o limbă mincinoasă sînt o deşertăciune care fuge, şi ele duc la moarte. -

7 S ilnicia celor răi îi mătură, pentrucă nu vor să facă ce este drept. -

8 C el vinovat merge pe căi sucite, dar cel nevinovat face ce este bine.

9 M ai bine să locuieşti într'un colţ pe acoperiş, decît cu o nevastă gîlcevitoare într'o casă mare. -

10 S ufletul celui rău doreşte răul, semenul lui n'are nici o trecere înaintea lui. -

11 C înd este pedepsit batjocoritorul, prostul se face înţelept: şi cînd se dă învăţătură celui înţelept, el capătă ştiinţa. -

12 C el neprihănit se uită la casa celui rău, şi vede ce repede sînt aruncaţi cei răi în nenorocire. -

13 C ine îşi astupă urechea la strigătul săracului, nici el nu va căpăta răspuns, cînd va striga. -

14 U n dar făcut în taină potoleşte mînia, şi o mită dată pe ascuns potoleşte cea mai puternică mînie. -

15 E ste o bucurie pentru cel neprihănit să facă ce este bine, dar pentru ceice fac răul este o groază. -

16 O mul care se abate dela calea înţelepciunii, se va odihni în adunarea celor morţi. -

17 C ine iubeşte petrecerile va duce lipsă, şi cine iubeşte vinul şi untdelemnul dresurilor nu se îmbogăţeşte. -

18 C el rău slujeşte ca preţ de răscumpărare pentru cel neprihănit, şi cel stricat, pentru oamenii fără prihană. -

19 M ai bine să locuieşti într'un pămînt pustiu, de cît cu o nevastă gîlcevitoare şi supărăcioasă. -

20 C omori de preţ şi untdedelemn sînt în locuinţa celui înţelept, dar omul fără minte le risipeşte. -

21 C ine urmăreşte neprihănirea şi bunătatea, găseşte viaţă, neprihănire şi slavă. -

22 Î nţeleptul cucereşte cetatea vitejilor, şi doboară puterea în care se încredeau. -

23 C ine îşi păzeşte gura şi limba, îşi scuteşte sufletul de multe necazuri. -

24 C el mîndru şi trufaş se cheamă batjocoritor: el lucrează cu aprinderea îngîmfării.

25 P oftele leneşului îl omoară, pentrucă nu vrea să lucreze cu mînile. -

26 T oată ziua o duce numai în pofte: dar cel neprihănit dă fără zgîrcenie. -

27 J ertfa celor răi este o scîrbă înaintea Domnului, cu cît mai mult cînd o aduc cu gînduri nelegiuite. -

28 M artorul mincinos va pieri, dar omul care ascultă bine va vorbi totdeauna cu izbîndă. -

29 C el rău ia o înfăţişare neruşinată, dar omul fără prihană îşi îmbunătăţeşte calea. -

30 N ici înţelepciunea, nici priceperea, nici sfatul n'ajută împotriva Domnului. -

31 C alul este pregătit pentru ziua bătăliei, dar biruinţa este a Domnului. -