1 I nima împăratului este ca un rîu de apă în mîna Domnului, pe care îl îndreaptă încotro vrea. -

Водні потоки цареве це серце в Господній руці: куди тільки захоче, його Він скеровує.

2 O mul socoteşte că toate căile lui sînt fără prihană, dar Cel ce cercetează inimile este Domnul. -

Всяка дорога людини пряма в її очах, та керує серцями Господь.

3 A face dreptate şi judecată, este mai plăcut Domnului decît jertfele. -

Справедливість та правду чинити для Господа це добірніше за жертву.

4 P rivirile trufaşe şi inima îngîmfată, această candelă a celor răi, nu este decît păcat. -

Муж гордого ока та серця надутого несправедливий, а світильник безбожних це гріх.

5 P lanurile omului harnic nu duc de cît la belşug, dar celce lucrează cu grabă n'ajunge de cît la lipsă. -

Думки пильного лиш на достаток ведуть, а всякий квапливий на збиток.

6 C omorile cîştigate cu o limbă mincinoasă sînt o deşertăciune care fuge, şi ele duc la moarte. -

Набування майна язиком неправдивим це скороминуща марнота шукаючих смерти.

7 S ilnicia celor răi îi mătură, pentrucă nu vor să facă ce este drept. -

Насильство безбожних прямує на них, бо права чинити не хочуть.

8 C el vinovat merge pe căi sucite, dar cel nevinovat face ce este bine.

Дорога злочинця крута, а чистий прямий його чин.

9 M ai bine să locuieşti într'un colţ pe acoperiş, decît cu o nevastă gîlcevitoare într'o casă mare. -

Ліпше жити в куті на даху, ніж з сварливою жінкою в спільному домі.

10 S ufletul celui rău doreşte răul, semenul lui n'are nici o trecere înaintea lui. -

Лихого жадає душа нечестивого, і в очах його ближній його не отримає милости.

11 C înd este pedepsit batjocoritorul, prostul se face înţelept: şi cînd se dă învăţătură celui înţelept, el capătă ştiinţa. -

Як карають глумливця мудріє безумний, а як мудрого вчать, знання набуває.

12 C el neprihănit se uită la casa celui rău, şi vede ce repede sînt aruncaţi cei răi în nenorocire. -

До дому свого приглядається праведний, а безбожний доводить до зла.

13 C ine îşi astupă urechea la strigătul săracului, nici el nu va căpăta răspuns, cînd va striga. -

Хто вухо своє затикає від зойку убогого, то й він буде кликати, та не отримає відповіді.

14 U n dar făcut în taină potoleşte mînia, şi o mită dată pe ascuns potoleşte cea mai puternică mînie. -

Таємний дарунок погашує гнів, а неявний гостинець лють сильну.

15 E ste o bucurie pentru cel neprihănit să facă ce este bine, dar pentru ceice fac răul este o groază. -

Радість праведному правосуддя чинити, а злочинцеві страх.

16 O mul care se abate dela calea înţelepciunii, se va odihni în adunarea celor morţi. -

Людина, що зблуджує від путі розуму, у зборі померлих спочине.

17 C ine iubeşte petrecerile va duce lipsă, şi cine iubeşte vinul şi untdelemnul dresurilor nu se îmbogăţeşte. -

Хто любить веселощі, той немаючий, хто любить вино та оливу, той не збагатіє.

18 C el rău slujeşte ca preţ de răscumpărare pentru cel neprihănit, şi cel stricat, pentru oamenii fără prihană. -

Безбожний то викуп за праведного, а лукавий за щирого.

19 M ai bine să locuieşti într'un pămînt pustiu, de cît cu o nevastă gîlcevitoare şi supărăcioasă. -

Ліпше сидіти в пустинній країні, ніж з сварливою та сердитою жінкою.

20 C omori de preţ şi untdedelemn sînt în locuinţa celui înţelept, dar omul fără minte le risipeşte. -

Скарб цінний та олива в мешканні премудрого, та нищить безумна людина його.

21 C ine urmăreşte neprihănirea şi bunătatea, găseşte viaţă, neprihănire şi slavă. -

Хто женеться за праведністю та за милістю, той знаходить життя, справедливість та славу.

22 Î nţeleptul cucereşte cetatea vitejilor, şi doboară puterea în care se încredeau. -

До міста хоробрих увійде премудрий, і твердиню надії його поруйнує.

23 C ine îşi păzeşte gura şi limba, îşi scuteşte sufletul de multe necazuri. -

Хто стереже свої уста й свого язика, той душу свою зберігає від лиха.

24 C el mîndru şi trufaş se cheamă batjocoritor: el lucrează cu aprinderea îngîmfării.

Надутий пихою насмішник ім'я йому, він робить усе із бундючним зухвальством.

25 P oftele leneşului îl omoară, pentrucă nu vrea să lucreze cu mînile. -

Пожадання лінивого вб'є його, бо руки його відмовляють робити,

26 T oată ziua o duce numai în pofte: dar cel neprihănit dă fără zgîrcenie. -

він кожного дня пожадливо жадає, а справедливий дає та не жалує.

27 J ertfa celor răi este o scîrbă înaintea Domnului, cu cît mai mult cînd o aduc cu gînduri nelegiuite. -

Жертва безбожних огида, а надто тоді, як за діло безчесне приноситься.

28 M artorul mincinos va pieri, dar omul care ascultă bine va vorbi totdeauna cu izbîndă. -

Свідок брехливий загине, а людина, що слухає Боже, говоритиме завжди.

29 C el rău ia o înfăţişare neruşinată, dar omul fără prihană îşi îmbunătăţeşte calea. -

Безбожна людина жорстока обличчям своїм, а невинний зміцняє дорогу свою.

30 N ici înţelepciunea, nici priceperea, nici sfatul n'ajută împotriva Domnului. -

Нема мудрости, ані розуму, ані ради насупроти Господа.

31 C alul este pregătit pentru ziua bătăliei, dar biruinţa este a Domnului. -

Приготовлений кінь на день бою, але перемога від Господа!