1 В одні потоки цареве це серце в Господній руці: куди тільки захоче, його Він скеровує.

Inima împăratului este ca un rîu de apă în mîna Domnului, pe care îl îndreaptă încotro vrea. -

2 В сяка дорога людини пряма в її очах, та керує серцями Господь.

Omul socoteşte că toate căile lui sînt fără prihană, dar Cel ce cercetează inimile este Domnul. -

3 С праведливість та правду чинити для Господа це добірніше за жертву.

A face dreptate şi judecată, este mai plăcut Domnului decît jertfele. -

4 М уж гордого ока та серця надутого несправедливий, а світильник безбожних це гріх.

Privirile trufaşe şi inima îngîmfată, această candelă a celor răi, nu este decît păcat. -

5 Д умки пильного лиш на достаток ведуть, а всякий квапливий на збиток.

Planurile omului harnic nu duc de cît la belşug, dar celce lucrează cu grabă n'ajunge de cît la lipsă. -

6 Н абування майна язиком неправдивим це скороминуща марнота шукаючих смерти.

Comorile cîştigate cu o limbă mincinoasă sînt o deşertăciune care fuge, şi ele duc la moarte. -

7 Н асильство безбожних прямує на них, бо права чинити не хочуть.

Silnicia celor răi îi mătură, pentrucă nu vor să facă ce este drept. -

8 Д орога злочинця крута, а чистий прямий його чин.

Cel vinovat merge pe căi sucite, dar cel nevinovat face ce este bine.

9 Л іпше жити в куті на даху, ніж з сварливою жінкою в спільному домі.

Mai bine să locuieşti într'un colţ pe acoperiş, decît cu o nevastă gîlcevitoare într'o casă mare. -

10 Л ихого жадає душа нечестивого, і в очах його ближній його не отримає милости.

Sufletul celui rău doreşte răul, semenul lui n'are nici o trecere înaintea lui. -

11 Я к карають глумливця мудріє безумний, а як мудрого вчать, знання набуває.

Cînd este pedepsit batjocoritorul, prostul se face înţelept: şi cînd se dă învăţătură celui înţelept, el capătă ştiinţa. -

12 Д о дому свого приглядається праведний, а безбожний доводить до зла.

Cel neprihănit se uită la casa celui rău, şi vede ce repede sînt aruncaţi cei răi în nenorocire. -

13 Х то вухо своє затикає від зойку убогого, то й він буде кликати, та не отримає відповіді.

Cine îşi astupă urechea la strigătul săracului, nici el nu va căpăta răspuns, cînd va striga. -

14 Т аємний дарунок погашує гнів, а неявний гостинець лють сильну.

Un dar făcut în taină potoleşte mînia, şi o mită dată pe ascuns potoleşte cea mai puternică mînie. -

15 Р адість праведному правосуддя чинити, а злочинцеві страх.

Este o bucurie pentru cel neprihănit să facă ce este bine, dar pentru ceice fac răul este o groază. -

16 Л юдина, що зблуджує від путі розуму, у зборі померлих спочине.

Omul care se abate dela calea înţelepciunii, se va odihni în adunarea celor morţi. -

17 Х то любить веселощі, той немаючий, хто любить вино та оливу, той не збагатіє.

Cine iubeşte petrecerile va duce lipsă, şi cine iubeşte vinul şi untdelemnul dresurilor nu se îmbogăţeşte. -

18 Б езбожний то викуп за праведного, а лукавий за щирого.

Cel rău slujeşte ca preţ de răscumpărare pentru cel neprihănit, şi cel stricat, pentru oamenii fără prihană. -

19 Л іпше сидіти в пустинній країні, ніж з сварливою та сердитою жінкою.

Mai bine să locuieşti într'un pămînt pustiu, de cît cu o nevastă gîlcevitoare şi supărăcioasă. -

20 С карб цінний та олива в мешканні премудрого, та нищить безумна людина його.

Comori de preţ şi untdedelemn sînt în locuinţa celui înţelept, dar omul fără minte le risipeşte. -

21 Х то женеться за праведністю та за милістю, той знаходить життя, справедливість та славу.

Cine urmăreşte neprihănirea şi bunătatea, găseşte viaţă, neprihănire şi slavă. -

22 Д о міста хоробрих увійде премудрий, і твердиню надії його поруйнує.

Înţeleptul cucereşte cetatea vitejilor, şi doboară puterea în care se încredeau. -

23 Х то стереже свої уста й свого язика, той душу свою зберігає від лиха.

Cine îşi păzeşte gura şi limba, îşi scuteşte sufletul de multe necazuri. -

24 Н адутий пихою насмішник ім'я йому, він робить усе із бундючним зухвальством.

Cel mîndru şi trufaş se cheamă batjocoritor: el lucrează cu aprinderea îngîmfării.

25 П ожадання лінивого вб'є його, бо руки його відмовляють робити,

Poftele leneşului îl omoară, pentrucă nu vrea să lucreze cu mînile. -

26 в ін кожного дня пожадливо жадає, а справедливий дає та не жалує.

Toată ziua o duce numai în pofte: dar cel neprihănit dă fără zgîrcenie. -

27 Ж ертва безбожних огида, а надто тоді, як за діло безчесне приноситься.

Jertfa celor răi este o scîrbă înaintea Domnului, cu cît mai mult cînd o aduc cu gînduri nelegiuite. -

28 С відок брехливий загине, а людина, що слухає Боже, говоритиме завжди.

Martorul mincinos va pieri, dar omul care ascultă bine va vorbi totdeauna cu izbîndă. -

29 Б езбожна людина жорстока обличчям своїм, а невинний зміцняє дорогу свою.

Cel rău ia o înfăţişare neruşinată, dar omul fără prihană îşi îmbunătăţeşte calea. -

30 Н ема мудрости, ані розуму, ані ради насупроти Господа.

Nici înţelepciunea, nici priceperea, nici sfatul n'ajută împotriva Domnului. -

31 П риготовлений кінь на день бою, але перемога від Господа!

Calul este pregătit pentru ziua bătăliei, dar biruinţa este a Domnului. -