1 ق ُلُوبُ المُلُوكِ فِي يَدِ اللهِ مِثلُ جَداوِلِ المِياهِ، يُدِيرُها حَيثُما يُرِيدُ.

Inima împăratului este ca un rîu de apă în mîna Domnului, pe care îl îndreaptă încotro vrea. -

2 ك ُلُّ طُرُقِ الإنسانِ قَدْ تَبدُو صَحِيحَةً فِي عَينَيهِ، وَلَكِنَّ اللهَ هُوَ الَّذِي يَفحَصُ القُلُوبَ.

Omul socoteşte că toate căile lui sînt fără prihană, dar Cel ce cercetează inimile este Domnul. -

3 ف ِعلُ ما هُوَ صَحِيحٌ وَعادِلٌ أهَمُّ عِنْدَ اللهِ مِنْ تَقدِيمِ الذَّبائِحِ.

A face dreptate şi judecată, este mai plăcut Domnului decît jertfele. -

4 ا لنَّظراتُ المُتَعَجْرِفَةُ وَالأفْكارُ المُتكبِّرةُ تُظْهِرُ خَطيَّةَ الشِّرِّيرِ.

Privirile trufaşe şi inima îngîmfată, această candelă a celor răi, nu este decît păcat. -

5 خ ُطَطُ المُجتَهِدِ تَقُودُهُ إلَى الرِّبحِ، أمّا المُتَهَوِّرُ فَيَصيرُ فَقِيراً.

Planurile omului harnic nu duc de cît la belşug, dar celce lucrează cu grabă n'ajunge de cît la lipsă. -

6 ا لكُنُوزُ الَّتِي تَأتِي بِالكَذِبِ هِيَ بُخارٌ يَتَلاشَى وَفَخٌّ يُؤَدِّي إلَى المَوْتِ.

Comorile cîştigate cu o limbă mincinoasă sînt o deşertăciune care fuge, şi ele duc la moarte. -

7 ع ُنْفُ الأشرارِ يَجُرُّهُمْ بَعِيداً، لِأنَّهُمْ يَرفُضُونَ عَمَلَ ما هُوَ عَدلٌ.

Silnicia celor răi îi mătură, pentrucă nu vor să facă ce este drept. -

8 ا لمُذنِبُ يَتَصَرَّفُ بِخِداعٍ، أمّا البَرِيءُ فَطُرُقُهُ مُستَقِيمَةٌ.

Cel vinovat merge pe căi sucite, dar cel nevinovat face ce este bine.

9 خ َيرٌ لِلإنسانِ أنْ يَسكُنَ فِي زاوِيَةِ البَيتِ، مِنْ أنْ يَعِيشَ فِي بَيتٍ واسِعٍ مَعَ زَوجَةٍ تُثِيرُ النِّزاعَ.

Mai bine să locuieşti într'un colţ pe acoperiş, decît cu o nevastă gîlcevitoare într'o casă mare. -

10 ا لشِّرِّيرُ يَشْتَهِي الشَّرَّ، وَهُوَ لَيسَ رَحِيماً مَعَ جارِهِ.

Sufletul celui rău doreşte răul, semenul lui n'are nici o trecere înaintea lui. -

11 ع ِندَما يُعاقَبُ المُتَكَبِّرُ، يُصبِحُ الجاهِلُ حَكِيماً. وَعِندَما يُنصَحُ الحَكِيمُ وَيُرْشَدُ، فَإنَّهُ يَكتَسِبُ المَعْرِفَةَ.

Cînd este pedepsit batjocoritorul, prostul se face înţelept: şi cînd se dă învăţătură celui înţelept, el capătă ştiinţa. -

12 ا للهُ البارُّ يُراقِبُ بُيُوتَ الأشرارِ، وَيُدّمِّرُ الأشْرارَ تَدْمِيراً.

Cel neprihănit se uită la casa celui rău, şi vede ce repede sînt aruncaţi cei răi în nenorocire. -

13 م َنْ يَسُدُّ أُذُنَيهِ عِنْ نِداءِ الفَقِيرِ، يَطلُبُ هُوَ المُساعَدَةَ وَلا يَجِدُ مَنْ يُجِيبُهُ.

Cine îşi astupă urechea la strigătul săracului, nici el nu va căpăta răspuns, cînd va striga. -

14 ا لهَدِيَّةُ الَّتِي تُعطَى فِي السِّرِّ تُهَدِّئُ الغَضَبَ، وَالهَدَيَّةُ الحَميمَةُ تُهَدِّئُ الغَضَبَ الشَّدِيدَ.

Un dar făcut în taină potoleşte mînia, şi o mită dată pe ascuns potoleşte cea mai puternică mînie. -

15 ا لبارُّ يَفرَحُ بِالعَدلِ، وَالهَلاكُ لِفاعِلِي الشَّرِّ.

Este o bucurie pentru cel neprihănit să facă ce este bine, dar pentru ceice fac răul este o groază. -

16 م َنْ يَتَجَنَّبُ طَرِيقَ الفَهمِ يَرتاحُ مَعَ جَماعَةِ الأمواتِ.

Omul care se abate dela calea înţelepciunii, se va odihni în adunarea celor morţi. -

17 م ُحِبُّ المَلَذّاتِ يُصِيرُ فَقِيراً، وَمُحِبُّ الخَمْرِ وَالتَّرَفِ لَنْ يَغْتَنِيَ.

Cine iubeşte petrecerile va duce lipsă, şi cine iubeşte vinul şi untdelemnul dresurilor nu se îmbogăţeşte. -

18 ي ُؤخَذُ الشِّرِّيرُ عِوَضاً عَنِ البارِّ، وَيُعاقَبُ الخائِنُ لا المُسْتَقِيمُ.

Cel rău slujeşte ca preţ de răscumpărare pentru cel neprihănit, şi cel stricat, pentru oamenii fără prihană. -

19 خ َيرٌ لِلإنسانِ أنْ يَحيا فِي الصَّحراءِ مِنْ أنْ يَعِيشَ مَعَ زَوجَةٍ مُتَقَلِّبَةٍ تُثِيرُ النِّزاعَ.

Mai bine să locuieşti într'un pămînt pustiu, de cît cu o nevastă gîlcevitoare şi supărăcioasă. -

20 ف ِي بَيتِ الحَكِيمِ تَجِدُ كَنزاً ثَمِيناً وَزَيتاً مُخَزَّناً، أمّا الأحْمَقُ فَيَستَهلِكُ كُلَّ ما لَدَيْهِ.

Comori de preţ şi untdedelemn sînt în locuinţa celui înţelept, dar omul fără minte le risipeşte. -

21 م َنْ يتْبَعُ العَدلَ وَالرَّحمَةَ سَيَجِدُ حَياةً وَكَرامَةً وَبِرّاً.

Cine urmăreşte neprihănirea şi bunătatea, găseşte viaţă, neprihănire şi slavă. -

22 ر َجُلٌ حَكِيمٌ يَغلِبُ مَدِينَةَ مُحارِبِينَ، وَيُدَمِّرُ حِصنَها المَنيعَ.

Înţeleptul cucereşte cetatea vitejilor, şi doboară puterea în care se încredeau. -

23 م َنْ يَنتَبِهْ إلَى كَلامِهِ يَحفَظْ نَفسَهُ مِنَ المَتاعِبِ.

Cine îşi păzeşte gura şi limba, îşi scuteşte sufletul de multe necazuri. -

24 ا لمُتَكَبِّرُ المَغرُورُ يَسَخَرُ بِهِ النّاسُ، وَهُوَ يَتَصَرَّفُ بِتَفاخُرٍ شَدِيدٍ.

Cel mîndru şi trufaş se cheamă batjocoritor: el lucrează cu aprinderea îngîmfării.

25 ش َهْوَةُ الكَسْلانِ سَتَقتُلُهُ، لِأنَّهُ لا يُحِبُّ أنْ يَعمَلَ.

Poftele leneşului îl omoară, pentrucă nu vrea să lucreze cu mînile. -

26 ف َهُوَ يَشتَهِي أكثَرَ فَأكثَرَ، أمّا البارُّ فَيُعطِي مِنْ دُونِ تَأخِيرٍ.

Toată ziua o duce numai în pofte: dar cel neprihănit dă fără zgîrcenie. -

27 ا لذَّبائِحَ الَّتِي يُقَدِّمُها الشِّرِّيرُ كَرِيهةٌ، لِأنَّهُ يُقَدِّمُها بِغِشٍّ.

Jertfa celor răi este o scîrbă înaintea Domnului, cu cît mai mult cînd o aduc cu gînduri nelegiuite. -

28 ش ُهُودُ الزُّورِ يُعاقَبونَ، أمّا مَنْ يُصغِي لِضَمِيرِهِ فَإنَّهُ يَتَكَلَّمُ بِثِقَةٍ.

Martorul mincinos va pieri, dar omul care ascultă bine va vorbi totdeauna cu izbîndă. -

29 ا لشِّرِّيرُ يُغَيِّرُ مَلامِحَ وَجهِهِ، أمّا الصّالِحُ فَواثِقٌ مِنْ طَرِيقِهِ.

Cel rău ia o înfăţişare neruşinată, dar omul fără prihană îşi îmbunătăţeşte calea. -

30 م ا مِنْ حِكمَةٍ وَلا فَهْمٍ وَلا مَشُورَةٍ تَنجَحُ ضِدَّ اللهِ.

Nici înţelepciunea, nici priceperea, nici sfatul n'ajută împotriva Domnului. -

31 ا لحِصانُ يُجَهَّزُ لِيَومِ الحَربِ، أمّا النُّصرَةُ فَهِيَ مِنْ عِندِ اللهِ.

Calul este pregătit pentru ziua bătăliei, dar biruinţa este a Domnului. -