1 ه َذِا وَحيٌ حَولَ مُوآبَ: نُهِبَتْ ثَروَةُ مَدِينَةِ عارَ فِي لَيلَةٍ واحِدَةٍ! فَقُضِيَ عَلَى مُوآبَ. نُهِبَتْ ثَروَةُ مَدِينَةِ قِيرَ فِي لَيلَةٍ واحِدَةٍ! فَقُضِيَ عَلَى مُوآبَ.
Proorocie împotriva Moabului. Chiar în noaptea cînd este pustiit, Ar-Moabul este nimicit! Chiar în noaptea cînd este pustiit, Chir-Moabul este nimicit!...
2 ص َعِدَ الشَّعبُ إلَى دِيبُونَ، إلَى المُرتَفَعاتِ لِلبُكاءِ. يُوَلْوِلُ شَعبُ مُوآبَ عَلَى نَبُو وَمَيْدَبا. كُلُّ الرُّؤُوسِ قَرعاءُ، وَاللِّحَى مَحلُوقَةٌ.
Poporul se suie la templu şi la Dibon, pe înălţimi, ca să plîngă; Moabul se boceşte: pe Nebo şi pe Medeba toate capetele sînt rase, şi toate bărbile sînt tăiate.
3 ي َلبَسُونَ الخَيشَ فِي شَوارِعِهِمِ حُزناً، وَعَلَى سُطُوحِ مَنازِلِهِمْ وَفِي السّاحاتِ، كُلُّهُمْ يَنُوحُونَ وَيَنهارُونَ مِنَ البُكاءِ.
Pe uliţe, sînt încinşi cu saci, pe acoperişuri şi în pieţe, totul geme, şi se topesc plîngînd.
4 ا لنّاسُ فِي حَشْبُونَ وَألْعالَةَ يَبكُونَ، صَوتُهُمْ مَسمُوعٌ مِنْ بَعِيدٍ، مِنْ ياهَصَ. لِهَذا يَبكِي جُنُودُ مُوآبَ، وَيَرتَجِفُونَ خَوفاً.
Hesbonul şi Eleale ţipă de li se aude glasul pînă la Iahaţ, chiar şi războinicii Moabului se bocesc cu sufletul plin de groază.
5 ي َصرُخُ قَلْبِي عَلَى مُوآبَ حُزناً، يَهرُبُ شَعبُها إلَى صُوغَرَ طَلَباً لِلأمانِ، وَإلَى عِجلَةِ شَلِيشِيَّةَ. لأنَّ الشَّعبَ يَصْعَدُ فِي طَرِيقِ الجَبَلِ إلَى لُوحِيثَ وَهُمْ يَبكُونَ. وَفِي الطَّرِيقِ إلَى حُورَنايِمَ يَرفَعُونَ أصواتَهُمْ بِسَبَبِ الدَّمارِ.
Îmi plînge inima pentru Moab, ai cărui fugari aleargă pînă la Ţoar, pînă la Eglat-Şelişia; căci suie, plîngînd, suişul Luhitului, şi scot ţipete de durere pe drumul Horonaimului.
6 ج َفَّ جَدوَلُ نِمْرِيمَ. العُشبُ يَبِسَ، وَالنَّباتاتُ ماتَتْ، وَلَمْ يَبقَ عِرْقٌ أخضَرُ.
Căci apele Nimrim sînt pustiite, s'a uscat iarba, s'a dus verdeaţa, şi nu mai este niciun fir verde.
7 ف َالثَّروَةُ الَّتِي صَنَعُوها، وَالأشياءُ الَّتِي خَزَنُوها، سَيَحمِلُونَها عَبرَ وادِي الصَّفْصافِ.
De aceea strîng ce le mai rămîne, şi îşi strămută averile dincolo de pîrîul sălciilor
8 ب ُكاؤُهُمْ مَسمُوعٌ فِي كُلِّ مَكانٍ فِي أرْضِ مُوآبَ. نُواحُهُمْ يَصِلُ إلَى مَدِينَةِ أجلايِمَ، وَلْوَلَتُهُمْ تَصِلُ إلَى مَدِينَةِ بِئْرِ إيلِيمَ.
Căci ţipetele înconjură hotarele Moabului; bocetele lui răsună pînă la Eglaim, şi urletele lui răsună pînă la Beer-Elim.
9 ل أنَّ مِياهَ مَدِينَةِ دِيمُونَ مَلِيئَةٌ بِالدَّمِ. نَعَمْ، وَسَأجلِبُ مَزِيداً مِنَ الضِّيقاتِ عَلَى دِيمُونَ. سَأُرسِلُ أسَداً عَلَى شَعبِ مُوآبَ الهارِبِ، وَعَلَى أُولَئِكَ الباقِينَ فِي الأرْضِ.
Apele Dimonului sînt pline de sînge, şi voi trimete peste Dimon noi nenorociri; un leu va veni împotriva celor scăpaţi ai Moabului, împotriva rămăşiţei din ţară.