1 م َنْ هَذا الآتِي مِنْ أدُومَ، مِنْ مَدِينَةِ بُصرَى وَثِيابُهُ مُلَطَّخَةٌ بِاللَّونِ الأحمَرِ؟ مَنْ ذاكَ الَّلابِسُ ثِياباً جَمِيلَةً، وَيَسِيرُ بِقُوَّتِهِ العَظِيمَةِ؟ «هَذا أنا، المُعلِنُ النَّصرَ، القادِرُ عَلَى الخَلاصِ.»

Cine este acesta, care vine din Edom, din Boţra, în haine roşii, în haine strălucitoare, şi calcă mîndru, în plinătatea puterii Lui? -, Eu sînt Cel care am făgăduit mîntuirea, şi am putere să izbăvesc!`` -

2 « فَلِماذا ثِيابُكَ مُلَطَّخَةٌ بِاللَّونِ الأحمَرِ كَثِيابِ مَنْ يَدُوسُونَ العِنَبَ فِي المِعْصَرَةِ؟»

Dar pentru ce Îţi sînt hainele roşii, şi veşmintele Tale ca veşmintele celui ce calcă în teasc?`` -

3 « دُستُ مِعصَرَةَ الخَمرِ وَحدِي، وَلَمْ يُساعِدنِي مِنَ الشُّعُوبِ أحَدٌ. مَشَيتُ عَلَيهِمْ فِي غَضَبِي، وَدُستُهُمْ فِي سَخَطِي. رُشَّتْ ثِيابِي بعَصِيرِهِمْ، فَتَلَطَّخَتْ كُلُّ مَلابِسِي.

Eu singur am călcat în teasc, şi niciun om dintre popoare nu era cu Mine; i-am călcat astfel în mînia Mea, şi i-am zdrobit în urgia Mea; aşa că sîngele lor a ţîşnit pe veşmintele Mele, şi Mi-am mînjit toate hainele Mele cu el.

4 ل أنَّنِي حَدَّدْتُ يَومَ عِقابٍ لِلأُمَمِ، وَسَنَةُ تَحرِيرِ شَعبِي قَدِ جاءَتْ.

Căci în inima Mea era o zi de răzbunare, şi venise anul celor răscumpăraţi ai Mei.

5 ن َظَرتُ، فَلَمْ يَكُنْ مِنْ مُعِينٍ، وَاندَهَشتُ، إذْ لَمْ يَكُنْ مِنْ سَنيدٍ. فَنَصَرَتْنِي ذِراعِي، وَسَنَدَنِي غَضَبِي.

Mă uitam împrejur, şi nu era nimeni să M'ajute, şi Mă îngrozeam, dar nu era cine să Mă sprijinească; atunci braţul Meu Mi -a fost într'ajutor, şi urgia mea M'a sprijinit!

6 د ُستُ شُعُوباً فِي غَضَبِي، وَحَطَّمتُهُمْ فِي سَخَطِي، وَسَكَبتُ عَصِيرَهُمْ عَلَى التُّرابِ.» إحساناتُ اللهِ نَحوَ شَعبِه

Am călcat astfel în picioare popoare în mînia Mea, le-am îmbătat în urgia Mea, şi le-am vărsat sîngele pe pămînt.``

7 س َأُخبِرُ بِإحساناتِ اللهِ ، بأعمالِ اللهِ الَّتِي بِسَبَبِها يَستَحِقُّ التَّسبِيحَ، وَلأجلِ جَميعِ ما صَنَعَهُ اللهُ لَنا. لأجلِ إحسانِهِ الكَثِيرِ لِبَيتِ إسْرائِيلَ، الَّذِي أجزَلَهُ لَهُمْ بِحَسَبِ رَحمَتِهِ وَكَثرَةِ مَحَبَّتِهِ.

Voi vesti îndurările Domnului, faptele Lui minunate, după tot ce a făcut Domnul pentru noi! Voi spune marea Lui bunătate faţă de casa lui Israel, căci i -a făcut după îndurările şi bogăţia dragostei Lui.

8 ق الَ: «إنَّما هُمْ شَعبِي، وَأولادِي الَّذِينَ لَنْ يَخُونُونِي.» وَلِذَلِكَ صارَ مُخَلِّصَهُمْ.

El a zis:,, Negreşit, ei sînt poporul Meu, nişte copii cari nu vor fi necredincioşi!`` Şi astfel El s'a făcut Mîntuitorul lor.

9 ف ِي كُلِّ ضِيقِهِمْ لَمْ يَكُنْ رَسُولٌ أوْ مَلاكٌ لِيُخَلِّصَهُمْ، وَلَكِنَّهُ هُوَ نَفسُهُ خَلَّصَهُمْ، وَبِمَحَبَّتِهِ وَرَحمَتِهِ هُوَ فَداهُمْ، وَرَفَعَهُمْ وَحَمَلَهُمْ كُلَّ الأيّامِ الماضِيَةِ.

În toate necazurile lor n'au fost fără ajutor, şi Îngerul care este înaintea Feţei Lui i -a mîntuit; El Însuş i -a răscumpărat, în dragostea şi îndurarea Lui, şi necurmat i -a sprijinit şi i -a purtat în zilele din vechime.

10 و َلَكِنَّهُمْ تَمَرَّدُوا، وَأحزَنُوا رُوحَهُ القُدُّوسَ. لِذَلِكَ صارَ عَدُوَّهُمْ، وَحارَبَهُمْ.

Dar ei au fost neascultători şi au întristat pe Duhul Lui cel sfînt; iar El li s'a făcut vrăjmaş şi a luptat împotriva lor.

11 ح ِينَئِذٍ، تَذَكَّرُوا الأيّامَ الماضِيَةَ، تَذَكَّرَ شَعبُهُ مُوسَى. أينَ الَّذِي أخرَجَهُمْ مِنَ البَحرِ، الَّذِي كانَ يَرعَى غَنَمَهُ؟ أينَ الَّذِي وَضَعَ فِيهِمْ رُوحَهُ القُدُّوسَ؟

Atunci poporul Său şi -a adus aminte de zilele străvechi ale lui Moise, şi a zis:,, Unde este Acela, care i -a scos din mare, cu păstorul turmei Sale? Unde este Acela care punea în mijlocul lor Duhul Lui cel sfînt;

12 أ ينَ الَّذِي وَضَعَ ذِراعَهُ المَجِيدَةَ فِي يَمينِ مُوسَى لِيَقُودَهُ؟ اينَ الَّذِي شَقَّ الماءَ أمامَهُمْ، لِيَكُونَ اسمُهُ مَعرُوفاً إلَى الأبَدِ؟

care povăţuia dreapta lui Moise, cu braţul Său cel slăvit; care despica apele înaintea lor, ca să-Şi facă un Nume vecinic;

13 أ ينَ الَّذِي قادَهُمْ فِي المِياهِ العَمِيقَةِ؟ كَالحِصانِ فِي البَرِّيَّةِ، فَلَمْ يَتَعَثَّرُوا،

care îi călăuzea prin valuri, ca un cal pe loc neted, fără ca ei să se poticnească?``

14 و َكالبَهائِمِ الَّتِي تَنزِلُ إلَى الوادِي؟ فَرُوحُ اللهِ قادَهُمْ إلَى الرّاحَةِ. هَكَذا قُدْتَ شَعبَكَ حَتَّى تَصنَعَ لِنَفسِكَ اسْماً مَجِيداً. صَلاةٌ إلَى الله

Ca fiara, care se pogoară în vale, aşa i -a dus Duhul Domnului la odihnă. Aşa ai povăţuit Tu pe poporul Tău, ca să-Ţi faci un Nume plin de slavă!``

15 ا نظُرْ مِنَ السَّماواتِ، مِنْ مَسكَنِكَ المُقَدَّسِ المَجِيدِ. أينَ غَيرَتُكَ وَقُوَّتُكَ، تَوقُ قَلبِكَ وَشَفَقَتُكَ؟ لِماذا تُخفيها عَنِّي؟

Priveşte din cer şi vezi, din locuinţa Ta cea sfîntă şi slăvită: unde este rîvna şi puterea Ta? Fiorul inimii Tale şi îndurările Tale nu se mai arată faţă de mine!

16 ل أنَّكَ أنتَ أبُونا، حَتَّى لَو كانَ إبراهِيمُ لا يَعرِفُنا، وَإسْرائِيلُ لا يَعلَمُ مَنْ نَحنُ. أنتَ، يا اللهُ ، أبُونا، وَاسمُكَ مِنَ القَدِيمِ هُوَ «فادِينا.»

Totuş Tu eşti Tatăl nostru! Căci Avraam nu ne cunoaşte, şi Israel nu ştie cine sîntem; dar Tu, Doamne, eşti Tatăl nostru, Tu, din vecinicie, Te numeşti, Mîntuitorul nostru.``

17 ل ِماذا تَرَكتَنا يا اللهُ نَضِلُّ عَنْ طُرُقِكَ؟ وَلِماذا تَرَكتَ قُلُوبَنا لِتَتَقَسَّى فَلا نَخافَكَ؟ ارجِعْ لأجلِ خُدّامِكَ، وَلأجلِ القَبائِلِ الَّتِي هِيَ لَكَ.

Pentruce, Doamne, ne laşi să rătăcim dela căile Tale, şi ne împietreşti inima ca să nu ne temem de Tine? Întoarce-Te, din dragoste pentru robii Tăi, pentru seminţiile moştenirii Tale!

18 ش َعبُكَ المُقَدَّسُ امتَلَكَ هَيكَلَكَ لِفَترَةٍ قَصِيرَةٍ، وَلَكِنَّ أعداءَنا داسُوهُ.

Poporul Tău cel sfînt n'a stăpînit ţara de cît puţină vreme; vrăjmaşii noştri au călcat în picioare locaşul Tău cel sfînt.

19 ك ُنّا لِفَترَةٍ طَوِيلَةٍ كَمَنْ لَمْ تَحكُمْهُمْ، وَكالَّذِينَ لَمْ يُدعُوا باسْمِكَ.

Am ajuns ca un popor pe care niciodată nu l-ai cîrmuit Tu, şi peste care niciodată nu s'a chemat Numele Tău...