1 ه َذا ما رَآهُ إشَعْياءُ بْنُ آمُوصَ عَنْ يَهُوذا وَمَدينَةِ القُدْسِ.
Proorocia lui Isaia, fiul lui Amoţ, asupra lui Iuda şi asupra Ierusalimului.
2 ف ِي ألأيّامِ الأخِيرَةِ، سَيُصبِحُ جَبَلُ بَيتِ اللهِ أعلَى الجِبالِ. سَيَرتَفِعُ فَوقَ التِّلالِ، وَسَتَندَفِعُ إلَيهِ كُلُّ الأُمَمِ.
Se va întîmpla în scurgerea vremurilor, că muntele Casei Domnului va fi întemeiat ca cel mai înalt munte; se va înălţa deasupra dealurilor, şi toate neamurile se vor îngrămădi spre el.
3 ش ُعُوبٌ كَثِيرَةٌ سَتَأتِي وَتَقُولُ: «هَلُمَّ نَصْعَدُ إلَى جَبَلِ اللهِ ، إلَى بَيتِ إلَهِ يَعقُوبَ. حَيْثُ نَتَعَلَّمُ أنْ نَحيا وَفْقَ مَشِيئَتِهِ، وَنَسلَكَ حَسَبَ تَعلِيمِهِ.» لأنَّ شَريعَةَ اللهِ سَتَخرُجُ مِنْ صِهْيَوْنَ، وَكَلِمَتُهُ مِنَ القُدْسِ.
Popoarele se vor duce cu grămada la el, şi vor zice:,, Veniţi, să ne suim la muntele Domnului, la Casa Dumnezeului lui Iacov, ca să ne înveţe căile Lui, şi să umblăm pe cărările Lui.`` Căci din Sion va ieşi Legea, şi din Ierusalim cuvîntul Domnului.
4 س َيَحكُمُ بَينَ الأُمَمِ، وَيَفصِلُ فِي نِزاعاتِ الشُّعُوبِ. تُحَوِّلُ الأُمَمُ السُّيُوفَ إلَى مَحارِيثَ، وَالرِّماحَ إلَى أدَواتٍ لِتَقلِيمِ النَّباتاتِ. لَنْ تَتَحارَبَ الأُمَمُ، وَلَنْ يَتَعَلَّمُوا الحَرْبَ مِنْ ذَلِكَ الوَقتِ فَصاعِداً.
El va fi Judecătorul neamurilor, El va hotărî între un mare număr de popoare; aşa în cît din săbiile lor îşi vor făuri fiare de plug, şi din suliţele lor cosoare: nici un popor nu va mai scoate sabia împotriva altuia, şi nu vor mai învăţa războiul.
5 ت َعالَوْا يا بَيتَ يَعقُوبَ لِنَسِرْ فِي نُورِ اللهِ.
Veniţi, casă a lui Iacov, să umblăm în lumina Domnului!``
6 ت َرَكْتَ شَعبَكَ يا بَيتَ يَعقُوبَ، وَها هُمْ مُنغَمِسُونَ فِي سِحرِ الشَّرقِ، وَعِرافَةِ الفِلِسطِيِّينَ. يَقطَعُونَ عُهُوداً مَعَ الغُرَباءِ.
Căci ai părăsit pe poporul Tău, pe casa lui Iacov, pentrucă sînt plini de idolii Răsăritului, şi dedaţi la vrăjitorie ca Filistenii, şi se unesc cu fiii străinilor.
7 أ رْضُهُمْ مَلِيئَةٌ بِالفِضَّةِ وَالذَّهَبِ، وَلا حَدَّ لِكُنُوزِهِمْ. وَأرْضُهُمْ مَليئَةٌ بِالخَيلِ، وَمَركِباتُهُمُ لا تُحصَى.
Ţara lor este plină de argint şi de aur, şi comorile lor n'au sfîrşit; ţara este plină de cai, şi carăle lor sînt fără număr.
8 أ رْضُهُمْ مَليئَةٌ بِالأوثانِ، وَيَسجُدُونَ لِعَمَلِ أيدِيهِمْ، وَما صَنَعَتْهُ أصابِعُهُمْ.
Dar ţara lor este plină şi de idoli, căci se închină înaintea lucrării mînilor lor, înaintea lucrurilor făcute de degetele lor.
9 س َيُذَلُّ النّاسُ وَيَخزَونَ. لا تَرفَعْهُمْ يا اللهُ. المُتَكَبِّرُونَ سَيُذَلُّون
De aceea cei mici vor fi scoborîţi, şi cei mari vor fi smeriţi: nu -i vei ierta.
10 ا دْخُلْ إلَى الصَّخرَةِ. اختَبِئْ فِي حُفرَةِ الرِّمالِ مِنْ رَهبَةِ اللهِ ، وَمِنْ جَلالِهِ المَجِيدِ.
Intră în stînci, şi ascunde-te în ţărînă, de frica Domnului şi de strălucirea măreţiei Lui!``
11 س َيَنحَطُّ المُتَشامِخُونَ، وَالمُتَكَبِّرُونَ سَيُذَلُّونَ. اللهُ وَحْدَهُ سَيَرتَفِعُ فِي ذَلِكَ الوَقتِ.
Omul va trebui să-şi plece în jos privirea semeaţă şi îngîmfarea lui va fi smerită: numai Domnul va fi înălţat în ziua aceea.
12 ل أنَّ اللهَ القَدِيرَ قَدْ حَدَّدَ يَوماً ضِدَّ كُلِّ المُتَشامِخِينَ وَالمُتَكَبِّرِينَ، وَسَيُذَلُّونَ.
Căci este o zi a Domnului oştirilor împotriva oricărui om mîndru şi trufaş, împotriva oricui se înalţă, ca să fie plecat:
13 ح َدَّدَ يَوماً ضِدَّ كُلِّ أرزِ لُبنانَ المُرتَفِعِ، وَكُلِّ بَلُّوطاتِ باشانَ.
împotriva tuturor cedrilor înalţi şi falnici ai Libanului, şi împotriva tuturor stejarilor Basanului;
14 ض ِدَّ كُلِّ الجِبالِ المُرتَفِعَةِ وَالتِّلالِ العالِيَةِ،
împotriva tuturor munţilor înalţi, şi împotriva tuturor dealurilor falnice;
15 و َكُلِّ بُرجٍ مُرتَفِعٍ وَسُورٍ مُحَصَّنٍ عالٍ.
împotriva tuturor turnurilor înalte, şi împotriva tuturor zidurilor întărite;
16 ض ِدَّ كُلِّ سُفُنِ تَرشِيشَ، وَكُلِّ السُّفُنِ الجَمِيلَةِ.
împotriva tuturor corăbiilor din Tarsis, şi împotriva tuturor lucrurilor plăcute la vedere.
17 س َتُذَلُّ كِبرِياءُ النّاسِ، وَسَيُحَطَّمُ تَشامُخُهُمْ. اللهُ وَحْدَهُ سَيَرتَفِعُ فِي ذَلِكَ الوَقتِ.
Mîndria omului va fi smerită, şi trufia oamenilor va fi plecată; numai Domnul va fi înălţat în ziua aceea.
18 أ مّا الأوثانُ فَتَفنَى بِالكامِلِ.
Toţi idolii vor pieri.
19 س َيَذهَبُ النّاسُ إلَى مَغاراتِ الصُّخُورِ، وَإلَى حُفَرِ الرِّمالِ خَوفاً مِنَ اللهِ وَمَجدِ جَلالِهِ، عِندَما يَقُومُ لِيُرعِبَ الأرْضَ.
Oamenii vor intra în peşterile stîncilor şi în crăpăturile pămîntului, de frica Domnului şi de strălucirea măreţiei Lui, cînd Se va scula să îngrozească pămîntul.
20 ف ِي ذَلِكَ الوَقتِ، يُمْسِكُ النّاسُ بِأصْنامَهِمُ المَصنُوعَةِ مِنَ الفِضَّةِ وَالذَّهَبِ – الَّتِي صَنَعُوها لِيَسجُدُوا لَها – وَيَرْمُونَها لِلقَوارِضِ وَالخَفافِيشِ.
În ziua aceea, oamenii îşi vor arunca idolii de argint şi idolii de aur pe cari şi -i făcuseră, ca să se închine la ei, îi vor arunca la şobolani şi la lilieci;
21 س َيَحتَمُونَ بِمَغاراتِ الصُّخُورِ وَشُقُوقِها، خَوفاً مِنَ اللهِ وَمَجدِ جَلالِهِ، حِينَ يَقُومُ لِيُرعِبَ الأرْضَ. الثِّقَةُ بِالله
şi vor intra în găurile stîncilor, şi în crăpăturile pietrelor, de frica Domnului şi de strălucirea măreţiei Lui, cînd Se va scula să îngrozească pămîntul.
22 ل ا تَثِقُوا بِالبَشَرِ، إذْ لا يَفصِلُهُمْ عَنِ المَوتِ سِوَى النَّفَسِ الباقِي فِي أُنُوفِهِمْ، فَبِمَ يَنفَعُونَ؟
Nu vă mai încredeţi dar în om, în ale cărui nări nu este decît suflare: căci ce preţ are el?