1 و َاذكُرْ أنَّهُ سَتَأتِي عَلَينا فِي أواخِرِ الأيّامِ أوقاتٌ عَصِيبَةٌ.

Să ştii că în zilele din urmă vor fi vremuri grele.

2 إ ذْ سَيَكُونُ النّاسُ أنانِيِّيْنَ، جَشِعِيْنَ، مُتَبَجِّحِيْنَ، مُتَكَبِّرِيْنَ، شَتّامينَ، غَيْرَ طائِعِينَ لِوالِدِيْهِمْ، غَيرَ شاكِرِينَ، نَجِسِينَ،

Căci oamenii vor fi iubitori de sine, iubitori de bani, lăudăroşi, trufaşi, hulitori, neascultători de părinţi, nemulţămitori, fără evlavie,

3 خ الِينَ مِنَ المَحَبَّةِ، غَيرَ مُتَسامِحِينَ، مُفتَرِينَ، غَيْرَ ضابِطِيْنَ لِأنفُسِهِمْ، مُتَوَحِّشِينَ، مُعادِيْنَ لِكُلِّ ما هُوَ صالِحٌ.

fără dragoste firească, neînduplecaţi, clevetitori, neînfrînaţi, neîmblînziţi, neiubitori de bine,

4 غ ادِرينَ، مُتَهوِّرينَ، مُنتَفخينَ بِالكِبرياءِ، يُفَضِّلونَ اللَّذَّةَ عَلَى اللهِ.

vînzători, obraznici, îngîmfaţi; iubitori mai mult de plăceri decît iubitori de Dumnezeu;

5 ي َلبِسُونَ قِناعاً مِنَ التَّقوَى، رافِضِيْنَ أنْ تَعمَلَ قُوَّتُها الحَقيقِيَّةُ فِي حَياتِهِمْ. فَابتَعِدْ عَنْ هَؤُلاءِ.

avînd doar o formă de evlavie dar tăgăduindu -i puterea. Depărtează-te de oamenii aceştia.

6 ل ِأنَّ بَعضَهُمْ يَتَسَلَّلُ إلَى البُيُوتِ، وَيُسَيطِرُ عَلَى النِّساءِ ضَعِيفاتِ الإرادَةِ، المَملوءاتِ بِالخَطايا، المُنقاداتِ وَراءَ كُلِّ أنواعِ الشَّهَواتِ.

Sînt printre ei unii, cari se vîră prin case, şi momesc pe femeile uşuratice îngreuiate de păcate şi frămîntate de felurite pofte,

7 ف َهُنَّ يُظهِرْنَ دائِماً رَغبَةً فِي التَّعَلُّمِ، لَكِنَّهُنَّ لا يَقبَلْنَ أبَداً مَعرِفَةَ الحَقِّ الكامِلَةِ.

cari învaţă întotdeauna şi nu pot ajunge niciodată la deplina cunoştinţă a adevărului.

8 ف َكَما قاوَمَ يَنِّيْسُ وَيَمبرِيْسُ مُوسَى، يُقاوِمُ أُولَئِكَ النّاسُ الحَقَّ. إنَّهُمْ فاسِدُو العُقُولِ، وَفاشِلُونَ فِي اتِّباعِ الإيمانِ.

După cum Iane şi Iambre s'au împotrivit lui Moise, tot aşa şi oamenii aceştia se împotrivesc adevărului, ca unii cari sînt stricaţi la minte şi osîndiţi în ce priveşte credinţa.

9 ل َكِنَّهُمْ لَنْ يَقطَعُوا شَوطاً بَعِيداً، لِأنَّ حَماقَتَهُمْ سَتَظهَرُ لِكُلِّ النّاسِ، تَماماً كَما ظَهَرَتْ حَماقَةُ يَنِّيْسَ وَيَمبرِيْسَ. تَوجِيْهاتٌ أخِيرَة

Dar nu vor mai înainta; căci nebunia lor va fi arătată tuturor, cum a fost arătată şi a celor doi oameni.

10 أ مّا أنتَ فَقَدْ تابَعتَ تَعلِيْمِي وَسُلُوكِي وَقَصدِي فِي الحَياةِ وَإيمانِي وَصَبرِي وَمَحَبَّتِي وَاحتِمالِي.

Tu, însă, ai urmărit de aproape învăţătura mea, purtarea mea, hotărîrea mea, credinţa mea, îndelunga mea răbdare, dragostea mea, răbdarea mea,

11 ك َما عَرَفْتَ عَنِ اضطِهادِي، وَمُعاناتِي، وَكُلِّ ما جَرَى لِي فِي أنطاكِيَةَ وَإيقُونِيَّةَ وَلِستَرَةَ. وَاطَّلَعتَ عَلَى الِاضطِهاداتِ الفَظِيعَةِ الَّتِي احتَمَلتُها. لَكِنَّ الرَّبَّ نَجّانِي مِنها جَمِيعاً.

prigonirile şi suferinţele cari au venit peste mine în Antiohia, în Iconia şi în Listra. Ştii ce prigoniri am răbdat; şi totuş Domnul m'a izbăvit din toate.

12 ف َكُلُّ مَنْ يُصَمِّمُ عَلَى حَياةِ التَّقوَى فِي المَسِيحِ يَسُوعَ، سَيُضطَهَد.

De altfel, toţi ceice voiesc să trăiască cu evlavie în Hristos Isus, vor fi prigoniţi.

13 أ مّا الأشرارُ وَالمُحتالُونَ فَسَيَنتَقِلُونَ مِنْ سَيِّئٍ إلَى أسوَأ. إذْ يَبدَأُونَ بِخِداعِ الآخَرِينَ، فَيَنتَهِي بِهِمُ الأمرُ إلَى خِداعِ أنفُسِهِمْ.

Dar oamenii răi şi înşelători vor merge din rău în mai rău, vor amăgi pe alţii, şi se vor amăgi şi pe ei înşişi.

14 و َأمّا أنتَ فَتَمَسَّكْ بِالأُمُورِ الَّتِي تَعَلَّمتَها وَاقتَنَعتَ بِها. فَأنتَ تَعرِفُ الَّذِينَ تَعَلَّمتَ مِنهُمْ وَتَثِقُ بِهِمْ،

Tu să rămîi în lucrurile, pe cari le-ai învăţat şi de cari eşti deplin încredinţat, căci ştii dela cine le-ai învăţat:

15 و َتَعرِفُ مُنذُ طُفُولَتِكَ الكُتُبَ المُقَدَّسَةَ القادِرَةَ أنْ تُعطِيَكَ الحِكْمَةَ، فتَقُودَكَ إلَى الخَلاصِ بِالإيمانِ بِالمَسِيحِ يَسُوعَ.

din pruncie cunoşti Sfintele Scripturi, cari pot să-ţi dea înţelepciunea care duce la mîntuire, prin credinţa în Hristos Isus.

16 ف َكُلُّ الكِتابِ قَدْ أوحَى بِهِ اللهُ، وَهُوَ مُفِيدٌ لِتَعلِيْمِ الحَقِّ، وَتَوبِيخِ الخُطاةِ، وَتَصحِيحِ الأخطاءِ، وَإرشادِ النّاسِ إلَى حَياةِ البِرِّ.

Toată Scriptura este însuflată de Dumnezeu şi de folos ca să înveţe, să mustre, să îndrepte, să dea înţelepciune în neprihănire,

17 و َذَلِكَ لِكَيْ يَكُونَ رَجُلُ اللهِ مُؤَهَّلاً تَماماً لِلقِيامِ بِكُلِّ عَمَلٍ صالِحٍ.

pentruca omul lui Dumnezeu să fie desăvîrşit şi cu totul destoinic pentru orice lucrare bună.