1 « سَأُرسِلُ رَسُولِي الَّذِي يُمَهِّدُ الطَّرِيقَ أمامِي. سَيَأْتِي السَّيِّدُ الَّذِي تَطلُبُونَهُ إلَى هَيكَلِهِ فَجأةً. وَسَيَأْتِي رَسُولُ العَهْدِ الَّذِي تُحِبُّونَهُ كَثِيراً.» يَقُولُ اللهُ القَدِيرُ.

Iată, voi trimete pe solul Meu; el va pregăti calea înaintea Mea. Şi deodată va intra în Templul Său Domnul pe care -L căutaţi: Solul legămîntului, pe care -L doriţi; iată că vine, -zice Domnul oştirilor. -

2 « وَلَكِنْ مَنْ يَسْتَطِيعُ الصُّمُودَ حِينَ يَأْتِي؟ وَمَنْ سَيَسْتَطِيعُ أنْ يَقِفَ حِينَ يَظْهَرُ؟ فَهُوَ مِثلُ نارِ صاهِرِ المَعادِنِ، وَمِثلَ صابُونِ مُبَيِّضِ الثِّيابِ.

Cine va putea să sufere însă ziua venirii Lui? Cine va rămînea în picioare cînd Se va arăta El? Căci El va fi ca focul topitorului, şi ca leşia nălbitorului.

3 س َيَجلِسُ كَمَنْ يُطَهِّرُ الفِضَّةَ، لِيُطَهِّرَ اللّاوِيِّينَ. سَيُنَقِّيهِمْ كَالذَّهَبِ وَالفِضَّةِ، وَسَيَصِيرُونَ كَهَنَةَ اللهِ الَّذِينَ يُقَدِّمُونَ التَّقدِماتِ وَالذَّبائِحَ الصّاعِدَةَ كَما يَنبَغِي.

El va şedea, va topi şi va curăţi argintul; va curăţi pe fiii lui Levi, îi va lămuri cum se lămureşte aurul şi argintul, şi vor aduce Domnului daruri neprihănite.

4 ح ِينَئِذٍ سَتَكُونُ تَقدِمَةُ يَهُوذا وَمَدينَةِ القُدْسِ للهِ كَما يَنْبَغِي، كَما كانَتْ فِي القَدِيمِ.

Atunci darul lui Iuda şi al Ierusalimului va fi plăcut Domnului, ca în zilele cele vechi, ca în anii de odinioară.

5 و َسَأقتَرِبُ إلَيكُمْ لِلحُكْمِ، وَسَأشهَدُ سَرِيعاً ضِدَّ الَّذِينَ يُمارِسُونَ السِّحْر، وَالَّذِينَ يَزْنُونَ، وَيَحلِفُونَ بِالكَذِبِ، وَيَبتَزُّونَ المالَ مِنَ العُمّالِ وَمِنَ الأرامِلِ وَاليَتامَى، وَيَطرُدُونَ المُشَرَّدِينَ، ضِدَّ كُلِّ هَؤُلاءِ الَّذِينَ لا يَهابُونَنِي،» يَقُولُ اللهُ القَدِيرُ. سَرِقَةُ اللهِ القَدِير

Mă voi apropia de voi pentru judecată, şi Mă voi grăbi să mărturisesc împotriva descîntătorilor şi preacurvarilor, împotriva celor ce jură strîmb, împotriva celor ce opresc plata simbriaşului, cari asupresc pe văduvă şi pe orfan, nedreptăţesc pe străin, şi nu se tem de Mine, zice Domnul oştirilor.

6 « لِأنِّي أنا اللهَ لا أتَغَيَّرُ، وَلِذَلِكَ أنتُمْ يا نَسلَ يَعقُوبَ لَمْ تَفنَوْا.

Căci Eu sînt Domnul, Eu nu Mă schimb; de aceea, voi, copii ai lui Iacov, n'aţi fost nimiciţi.

7 م ُنْذُ أيّامِ آبائِكُمْ وَأنتُمْ تَضِلُّونَ عَنْ أحكامِي، وَلَمْ تَحفَظُوها. ارْجِعُوا إلَيَّ فَأرْجِعَ إلَيكُمْ، يَقُولُ اللهُ القَدِيرُ. «وَتَقُولُونَ: ‹كَيفَ نَرجِعُ؟›

Din vremea părinţilor voştri voi v'aţi abătut dela poruncile Mele, şi nu le-aţi păzit. Întoarceţi-vă la Mine, şi Mă voi întoarce şi Eu la voi, zice Domnul oştirilor. Dar voi întrebaţi:,În ce trebuie să ne întoarcem?`

8 « هَلْ يُمكِنُ لِلإنسانِ أنْ يَسلِبَ اللهَ؟ لِأنَّكُمْ سَلَبْتُمُونِي! وَلَكِنَّكُمْ تَقُولُونَ: ‹كَيفَ سَلَبْناكَ؟› سَلَبْتُمْ عُشُورِي وَتَقْدِماتِي.

Se cade să înşele un om pe Dumnezeu, cum Mă înşelaţi voi?`` Dar voi întrebaţi:,, Cu ce Te-am înşelat?`` Cu zeciuielile şi darurile de mîncare.

9 إ نَّكُمْ مَلْعُونُونَ، وَأنتُمْ كُلُّكُمْ،سارِقُونَ.

Sînteţi blestemaţi, cîtă vreme căutaţi să Mă înşelaţi, tot poporul în întregime!

10 « أحضِرُوا العُشُورَ كامِلَةً إلَى الخَزْنَةِ، لِيَكُونَ فِي بَيتِي طَعامٌ. اختَبِرُونِي بِهَذا، يَقُولُ اللهُ القَدِيرُ، لِتَرَوْا إنْ كُنْتُ لا أفَتَحُ لَكُمْ نَوافِذَ السَّماءِ، وَأسكُبُ بَرَكَةً عَلَيكُمْ حَتَّى الفَيْضِ.

Aduceţi însă la casa vistieriei toate zeciuielile, ca să fie hrană în Casa Mea; puneţi-Mă astfel la încercare, zice Domnul oştirilor, şi veţi vedea dacă nu vă voi deschide zăgazurile cerurilor, şi dacă nu voi turna peste voi belşug de binecuvîntare.

11 و َسَآمُرُ الأوبِئَةَ بِالبَقاءِ بَعِيدَةً عَنْ حُقُولِكُمْ، فَلا تُتلِفُ إنتاجَ أرْضِكُمْ. وَلَنْ تَكُونَ لَكُمْ كَرْمَةٌ لا ثَمَرَ فِيها،» يَقُولُ اللهُ القَدِيرُ.

Şi voi mustra pentru voi pe cel ce mănîncă, (lăcusta) şi nu vă va nimici roadele pămîntului, şi viţa nu va fi neroditoare în cîmpiile voastre, zice Domnul oştirilor.

12 « سَتَمدَحُكُمْ كُلُّ الأُمَمِ، بِسَبَبِ أرْضِكُمُ الخَصبَةِ،» يَقُولُ اللهُ القَدِيرُ. زَمَنُ الدَّينُونَةِ الخاص

Toate neamurile vă vor ferici atunci, căci veţi fi o ţară plăcută, zice Domnul oştirilor.

13 ي َقُولُ اللهُ: «تَكَلَّمْتُمْ بِقَسْوَةٍ عَلَيَّ. وَأنتُمْ تَقُولُونَ: ‹ماذا قُلْنا عَلَيكَ؟›

Cuvintele voastre sînt aspre împotriva Mea, zice Domnul. Şi mai întrebaţi:, Ce-am spus noi împotriva Ta?``

14 ق ُلْتُمْ: ‹لا فائِدَةَ مِنْ عِبادَةِ اللهِ. لا مَنفَعَةَ مِنْ ذَلِكَ. فَنَحْنُ، الكَهَنَةَ، نَحرِصُ عَلَى خِدْمَتِهِ كَما أمَرَنا. وَقَدْ نُحْنا فِي حَضرَةِ اللهِ القَدِيرِ بِلا فائِدةٍ!

Aţi zis:, Degeaba slujim lui Dumnezeu; şi ce am cîştigat dacă am păzit poruncile Lui, şi am umblat trişti înaintea Domnului oştirilor?

15 و َنَحْنُ الآنَ نَظُنُّ أنَّ المُتَكَبِّرِينَ هُمُ السُّعَداءَ. وَلا يَنجَحُ الأشرارُ فَحَسبُ، بَلْ يَتَحَدَّوْنَ اللهَ وَيَنجُونَ!›»

Acum fericim pe cei trufaşi; da, celor răi le merge bine; da, ei ispitesc pe Dumnezeu, şi scapă!`` -

16 ف ِي ذَلِكَ الوَقتِ، تَحَدَّثَ الَّذِينَ يَخافُونَ اللهَ فِي ما بَينَهُمْ، وَأصغَى اللهُ لَهُمْ. وَكُتِبَ سِجِلٌّ أمامَهُ بِأسْماءِ الَّذِينَ يَهابُونَ اللهَ وَيُكْرِمُونَ اسْمَهُ.

Atunci şi cei ce se tem de Domnul au vorbit adesea unul cu altul; Domnul a luat aminte la lucrul acesta, şi a ascultat; şi o carte de aducere aminte a fost scrisă înaintea Lui, pentru cei ce se tem de Domnul, şi cinstesc Numele Lui.

17 ي َقُولُ اللهُ القَدِيرُ: «سَيَكُونُونَ خاصَّتِي فِي الوَقْتِ الَّذِي اُعلِنُ فِيهِ مُلْكِي. سَأرحَمُهُمْ كَما يَرْحَمُ الرَّجُلُ ابْنَهُ الَّذِي يَخدِمُهُ.

Ei vor fi ai Mei, zice Domnul oştirilor, Îmi vor fi o comoară deosebită, în ziua pe care o pregătesc Eu. Voi avea milă de ei, cum are milă un om de fiul său, care -i slujeşte.

18 ل َكِنَّكُمْ سَتَرَوْنَ ثانِيَةً الفَرْقَ بَينَ البارِّ وَالشِّرِّيرِ، بَينَ الَّذِي يَخدِمُ اللهَ وَالَّذي لا يَخدِمُهُ.»

Şi veţi vedea din nou atunci deosebirea dintre cel neprihănit şi cel rău, dintre cel ce slujeşte lui Dumnezeu şi cel ce nu -I slujeşte.``