1 و َأتَى كُلُّ قادَةِ الجَيْشِ مَعَ يُوحانانَ بْنِ قارِيحَ وَعَزَرْيا بْنِ هُوشَعْيا، وَكُلُّ الشَّعبِ كِباراً وَصِغاراً،

Toate căpeteniile oştilor, Iohanan, fiul lui Careah, Iezania, fiul lui Hosea, şi tot poporul dela cel mai mic pînă la cel mai mare, au înaintat,

2 و َقالُوا لإرْمِيا النَّبِيِّ: «لَيتَكَ تَسمَعُ تَضَرُّعَنا، وَتُصَلِّي لأجلِنا وَلأجلِ كُلِّ هَذِهِ البَقِيَّةِ إلَى إلَهِكَ. فَالباقُونَ مِنّا هُمْ قِلَّةٌ مِنْ كَثرَةٍ كَما تَرَى.

şi au zis proorocului Ieremia:,, Fie bine primită înaintea ta rugămintea noastră! Mijloceşte pentru noi la Domnul, Dumnezeul tău, pentru toţi cei ce au mai rămas, căci eram mulţi, dar am mai rămas numai un mic număr, cum bine vezi tu însuţi cu ochii tăi.

3 ف َصَلِّ أنْ يُعلِنَ لَنا إلَهُكَ الطَّرِيقَ الَّذِي نَسلُكُهُ. وَما عَلَينا عَمَلُهُ.»

Binevoiască Domnul, Dumnezeul tău, să ne arate drumul pe care trebuie să mergem şi să ne spună ce avem de făcut!``

4 ف َقالَ لَهُمْ إرْمِيا: «قَدْ سَمِعْتُكُمْ، وَسَأُصَلِّي إلَى إلَهِكُمْ كَما طَلَبتُمْ. وَكُلُّ شَيءٍ يُجِيبُنِي اللهُ بِهِ سَأُعلِنُهُ لَكُمْ، وَلَنْ أُخفِيَ عَنكُمْ شَيئاً.»

Proorocul Ieremia le -a zis:,, Am auzit! Iată că mă voi ruga Domnului Dumnezeului vostru, după cererea voastră, şi vă voi face cunoscut, fără să vă ascund ceva, tot ce vă va răspunde Domnul!``

5 ف َقالُوا لإرْمِيا: «لِيَكُنِ اللهُ شاهِداً أمِيناً عَلَينا إنْ كُنّا لا نَعمَلُ كُلَّ شَيءٍ يُخبِرُنا إلَهُكَ بِهِ مِنْ خِلالِكَ.

Atunci ei au zis lui Ieremia:,, Domnul să fie un martor adevărat şi credincios împotriva noastră, dacă nu vom face tot ce-ţi va porunci Domnul, Dumnezeul tău, să ne spui!

6 و َسَواءٌ أكانَتْ وَصِيَّتُهُ مُسِرَّةً أمْ غَيرَ مُسِرَّةٍ، فَإنَّنا سَنُطِيعُ إلَهَنا الَّذِي أرسَلْناكَ إلَيهِ، حَتَّى يَكُونَ لَنا خَيرٌ حِينَ نُطِيعُ إلَهَنا.»

Fie bine, fie rău, noi vom asculta de glasul Domnului, Dumnezeului nostru, la care te trimetem, ca să fim fericiţi, ascultînd de glasul Domnului, Dumnezeului nostru!``

7 و َبَعدَ عَشْرَةِ أيّامٍ، جاءَتْ كَلِمَةُ اللهِ إلَى إرْمِيا.

După zece zile, cuvîntul Domnului a vorbit lui Ieremia.

8 ف َدَعَى إرْمِيا يُوحانانَ بْنَ قارِيحَ وَكُلَّ قادَةِ الجَيْشِ الَّذِينَ كانُوا مَعَهُ، وَكُلَّ الشَّعبِ كَبِيراً وَصَغِيراً.

Şi Ieremia a chemat pe Iohanan, fiul lui Careah, pe toate căpeteniile oştilor, cari erau cu el, şi pe tot poporul, dela cel mai mic pînă la cel mai mare,

9 و َقالَ لَهُمْ: «هَذا هُوَ ما يَقُولُهُ اللهُ إلَهُ إسْرائِيلَ، الَّذِي أرْسَلْتُمُونِي إلَيهِ لأُقَدِّمَ تَضَرُّعَكُمْ أمامَهُ:

şi le -a zis:,, Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul lui Israel, la care m'aţi trimes, să -I aduc înainte rugăciunile voastre:

10 ‹ إنْ بَقِيتُمْ فِي هَذِهِ الأرْضِ فَإنِّي سَأبنِيكُمْ وَلَنْ أهدِمَكُمْ، وَسَأغرِسُكُمْ وَلَنْ أقلَعَكُمْ. فَقَدْ أشفَقْتُ عَلَيكُمْ بِسَبَبِ الشَّرِّ الَّذِي جَلَبْتُهُ عَلَيكُمْ.

Dacă veţi rămînea în ţara aceasta, vă voi face să propăşiţi în ea, şi nu vă voi nimici, vă voi sădi şi nu vă voi smulge; căci Îmi pare rău de răul, pe care vi l-am făcut!

11 ل ا تَخافُوا عِندَما تَقِفُونَ أمامَ مَلِكِ بابِلَ، الَّذِي أنتُمُ الآنَ خائِفُونَ مِنهُ. لا تَخافُوا مِنهُ،› يَقُولُ اللهُ ، لأنِّي مَعَكُمْ لأُنقِذَكُمْ وَأُنَجِّيكُمْ مِنْ يَدِهِ.

Nu vă temeţi de împăratul Babilonului, de care vă este frică; nu vă temeţi de el, zice Domnul, căci Eu sînt cu voi, ca să vă scap şi să vă scot din mîna lui.

12 س َأرحَمُكُمْ وَسَأجعَلُ مَلِكَ بابِلَ يَرحَمُكُمْ، وَيُرجِعُكُمْ إلَى أرْضِكُمْ.›

Îi voi insufla milă de voi, şi se va îndura de voi, şi vă va lăsa să locuiţi în ţara voastră.`

13 « لَكِنْ إنْ قُلْتُمْ: ‹لَنْ نَعِيشَ فِي هَذِهِ الأرْضِ،› فَعَصَيتُمْ إلَهَكُمْ.

Dar dacă nu veţi asculta de glasul Domnului, Dumnezeului vostru, şi dacă veţi zice:, Nu vrem să rămînem în ţara aceasta,

14 و َقُلْتُمْ: ‹لا، بَلْ سَنَذهَبُ إلَى أرْضِ مِصرَ حَيثُ لَنْ نَرَى حَرباً، وَلَنْ نَسمَعَ صَوتَ البُوقِ، وَلَنْ نَجُوعَ، لِذا سَنَذهَبُ لِنَسكُنَ هُناكَ.›

nu, ci vom merge în ţara Egiptului, unde nu vom vedea nici războiul, nici nu vom auzi glasul trîmbiţei, nici nu vom duce lipsă de pîne, şi acolo vom locui!` -

15 ف َاسْمَعُوا كَلِمَةَ اللهِ أيُّها الباقُونَ مِنْ بَنِي يَهُوذا. هَذا هُوَ ما يَقُولُهُ اللهُ القَدِيرُ، إلَهُ إسْرائِيلَ: ‹إنْ قَرَّرْتُمْ الذَّهابَ إلَى مِصرَ لِتَستَقِرُّوا هُناكَ،

atunci, ascultaţi Cuvîntul Domnului, rămăşiţe ale lui Iuda: Aşa vorbeşte Domnul oştirilor, Dumnezeul lui Israel:, Dacă vă veţi îndrepta faţa să mergeţi în Egipt, dacă vă veţi duce să locuiţi pentru o vreme acolo,

16 ف َإنَّ الحَربَ الَّتِي أنتُمْ خائِفُونَ مِنها سَتَأتِي إلَيكُمْ فِي أرْضِ مِصرَ. وَالمَجاعَةُ الَّتِي أنتُمْ مَذعُورُونَ مِنها، سَتُلاحِقُكُمْ إلَى مِصرَ، وَسَتَمُوتُونَ هُناكَ.

sabia de care vă temeţi vă va ajunge acolo, în ţara Egiptului, foametea de care vă este frică se va lipi de voi acolo în Egipt şi veţi muri acolo.

17 ك ُلُّ الرِّجالِ المُزمِعينَ عَلَى الذَّهابِ إلَى مِصرَ لِيَستَقِرُّوا فِيها، سَيَمُوتُونَ فِي الحَربِ أوْ مِنَ المَجاعَةِ أوِ الوَباءِ. وَلَنْ يَكُونَ لَهُمْ باقُونَ أوْ ناجُونَ مِنَ الشَّرِّ الَّذِي سَأجلِبُهُ عَلَيهِمْ.›

Toţi ceice îşi vor îndrepta faţa să meargă în Egipt ca să locuiască pentru o vreme acolo, vor muri de sabie, de foamete sau de ciumă; niciunul nu va rămînea, şi nu va scăpa de nenorocirile, pe cari le voi aduce peste ei!``

18 « فَهَذا هُوَ ما يَقُولُهُ اللهُ القَدِيرُ، إلَهُ إسْرائِيلَ: ‹كَما انسَكَبَ غَضَبِي وَسَخَطِي عَلَى سُكّانِ القُدْسِ، هَكَذا سَيَنسَكِبُ عَلَيكُمْ عِندَما تَذهَبُونَ إلَى مِصرَ. سَتَصِيرُونَ لَعنَةً وَخَراباً وَمَذَمَّةً وَسُخرِيَةً. وَلَنْ تَرَوْا هَذا المَكانَ ثانِيَةً.›»

Căci aşa vorbeşte Domnul oştirilor, Dumnezeul lui Israel:, Cum s'a vărsat mînia şi urgia Mea peste locuitorii Ierusalimului, aşa se va vărsa urgia Mea şi peste voi, dacă veţi merge în Egipt; veţi fi o pricină de afurisenie, de groază, de blestem şi de ocară, şi nu veţi mai vedea niciodată locul acesta!`

19 « تَكَلَّمَ اللهُ إلَيكُمْ يا بَقِيَّةَ يَهُوذا، فَقالَ: «لا تَذهَبُوا إلَى مِصرَ، أنتُمْ تَعلَمُونَ يَقِيناً بِأنِّي حَذَّرْتُكُمُ اليَومَ،

Rămăşiţe ale lui Iuda, Domnul vă zice:, Nu vă duceţi în Egipt!`, Băgaţi bine de seamă că vă opresc lucrul acesta astăzi.

20 ب ِأنَّكُمْ جَعَلْتُمْ نُفُوسَكُمْ تَضِلُّ عَنِ الطَّرِيقِ. لأنَّكُمْ أرسَلْتُمُونِي إلَى إلَهِكُمْ وَقُلْتُمْ: ‹صَلِّ لأجلِنا إلَى إلَهِنا ، وَأخبِرْنا بِكُلِّ ما يَقُولُهُ إلَهُكَ لَكَ، وَنَحنُ سَنَعمَلُهُ.›

Căci vă înşelaţi singuri, dacă m'aţi trimes la Domnul, Dumnezeul vostru, zicînd:, Mijloceşte pentru noi la Domnul, Dumnezeul nostru, fă-ne cunoscut tot ce va spune Domnul, Dumnezeul nostru, şi vom face!`

21 و َاليَومَ أخبَرْتُكُمْ بِما قالَهُ لِي، وَلَكِنَّكُمْ لَمْ تُطِيعُوا إلَهَكُمْ أوْ أيَّ أمرٍ قُلْتُهُ لَكُمْ.

Eu v'am spus astăzi; dar voi n'ascultaţi glasul Domnului, Dumnezeului vostru, nici tot ce m'a însărcinat El să vă spun.

22 و َالآنَ، اعلَمُوا يَقِيناً أنَّكُمْ سَتَمُوتُونَ إمّا فِي الحَربِ أوْ مِنَ المَجاعَةِ أوْ مِنَ الوَباءِ، فِي المَكانِ الَّذِي تَرغَبُونَ فِي الذَّهابِ إلَيهِ لِتَسكُنُوا فِيهِ كَغُرَباءَ.»

De aceea să ştiţi că veţi muri de sabie, de foamete sau de ciumă, în locul unde voiţi să vă duceţi să locuiţi!``