1 « مِنَ المَلِكِ نَبُوخَذْناصَّرَ إلَى كُلِّ الشُّعُوبِ وَالأُمَمِ وَاللُّغاتِ، السّاكِنِينَ فِي كُلِّ البُلدانِ، فَليَكُنْ لَكُمُ الخَيرُ وَالسَّلامُ دائِماً.

Nebucadneţar, împăratul, către toate popoarele, neamurile, oamenii de toate limbile, cari locuiesc pe tot pămîntul: Să aveţi multă pace!

2 « أجِدُ سُرُوراً عَظِيماً فِي أنْ أُخبِرَكُمْ بِالآياتِ وَالعَجائِبِ الَّتِي عَمِلَها اللهُ العَلِيِّ لِي.

Am găsit cu cale să fac cunoscut semnele şi minunile, pe cari le -a făcut Dumnezeul cel Prea Înalt faţă de mine.

3 « آياتُهُ عَظِيمَةٌ! عَجائِبُهُ قَوِيَّةٌ! مُلْكُهُ مُلْكٌ أبَدِيٌّ، وَسُلطانُهُ سَيَدُومُ عَبرَ كُلِّ الأجيالِ.

Cît de mari sînt semnele Lui şi cît de puternice sînt minunile Lui! Împărăţia Lui este o împărăţie vecinică, şi stăpînirea Lui dăinuieşte din neam în neam!

4 « أنا، نَبُوخَذْناصَّرَ، كُنتُ أستَرِيحُ مُطمَئِناً فِي قَصرِي،

Eu, Nebucadneţar, trăiam liniştit în casa mea, şi fericit în palatul meu.

5 ف َرَأيتُ حُلماً أفزَعَنِي. وَأزعَجَتنِي أفكارِي وَتَخَيُّلاتِي وَأنا عَلَى فِراشِي.

Am visat un vis, care m'a înspăimîntat; gîndurile de cari eram urmărit în patul meu şi vedeniile duhului meu mă umpleau de groază.

6 ح ِينَئِذٍ، أصدَرتُ أمراً بِإحْضارِ كُلِّ حُكَماءِ بابِلَ كَي يُفَسِّرُوا لِيَ الحُلمَ.

Am poruncit atunci să aducă înaintea mea pe toţi înţelepţii Babilonului, ca să-mi tîlcuiască visul.

7 و َحِينَ جاءَ المُنَجِّمُونَ وَالسَّحَرَةُ وَالكَلْدانِيُّونَ وَالوُسَطاءُ، أخْبَرْتُهُمْ عَنْ حُلمِي، لَكِنَّهُمْ لَمْ يَستَطِيعُوا تَفسِيرَهُ.

Îndată au venit vrăjitorii, cititorii în stele, Haldeii şi ghicitorii. Le-am spus visul, şi nu mi l-au putut tîlcui.

8 و َأخِيراً، دَخَلَ دانِيالُ أمامِي، وَهُوَ الَّذِي أُعْطِيَ اسْمَ ‹بَلْطْشاصَّرُ› إكراماً لإلَهِي. وَكانَ رُوحُ الآلِهَةِ القِدِّيسِينَ فِيهِ، فَأخبَرتُهُ عَن حُلمِي فَقُلْتُ لَهُ:

La urmă de tot, s'a înfăţişat înaintea mea Daniel, numit Beltşaţar, după numele dumnezeului meu, şi care are în el duhul dumnezeilor celor sfinţi. I-am spus visul, şi am zis:

9 « يا بَلْطْشاصَّرُ، يا رَئِيسَ المُنَّجِمِينَ، أعرِفُ أنَّ رُوحَ الآلِهَةِ القِدِّيسِينَ فِيكَ، وَلا يُوجَدُ سِرٌّ يَصعُبُ عَلَيكَ مَعرِفَتُهُ، فَفَسِّرْ لِيَ الحُلمَ الَّذِي رَأيتُهُ.

-,, Beltşaţare, căpetenia vrăjitorilor, ştiu că ai în tine duhul dumnezeilor sfinţi, şi că pentru tine nici o taină nu este grea; deci tîlcuieşte-mi vedeniile, pe cari le-am avut în vis.

10 ك ُنتُ مُستَلقِياً عَلَى فِراشِي حِينَ بَدَأتُ أرَى رُؤَىً فِي ذِهنِي. وَفَجأةً كانَتْ هُناكَ شَجَرَةٌ طَوِيلَةٌ جِدّاً تَنمُو فِي الأرْضِ،

Iată vedeniile cari mi-au trecut prin cap, cînd eram în pat. Mă uitam, şi iată că în mijlocul pămîntului era un copac foarte înalt.

11 ك انَت هَذِهِ الشَّجَرَةُ كَبِيرَةً وَقَوِيَّةً جِدّاً، وَبَلَغَ ارتِفاعُها إلَى السَّماءِ، وَكانَ الجَمِيعُ يَراها.

Copacul acesta s'a făcut mare şi puternic, vîrful lui se înălţa pînă la ceruri, şi se vedea dela marginile întregului pămînt.

12 ك انَت أوراقُها جَمِيلَةً، وَثَمَرُها وَفِيراً، وَكانَت تُعطِي طَعاماً لِلجَمِيعِ، وَكانَتِ حَيواناتُ البَرِّيَةِ تَستَظِلُّ تَحتَها، وَالطُّيُورُ تَسكُنُ فِي أغصانِها، وَكُلُّ الكائِناتِ تَأكُلُ مِنها.

Frunza lui era frumoasă, şi avea roade multe; în el se găsea hrană pentru toţi; fiarele cîmpului se adăposteau supt umbra lui, păsările cerului îşi făceau cuibul în ramurile lui, şi orice făptură vie se hrănea din el.

13 « وَبَينَما كُنتُ أرَى هَذا فِي حُلمِي وَعَلَى فِراشِي، نَزَلَ مُراقِبٌ قِدِّيسٌ مِنَ السَّماءِ وَصَرَخَ:

În vedeniile cari-mi treceau prin cap, în patul meu, mă uitam, şi iată că s'a pogorît din ceruri un străjer sfînt.

14 ‹ اقطَعُوا الشَّجَرَةَ! قُصُّوا أغصانَها! انزَعُوا أوراقَها! انثُرُوا ثِمارَها! وَلتَهرِبِ الحَيواناتُ البَرِّيَّةُ مِنْ تَحتِها وَالطُّيُورُ مِنْ أغصانِها.

El a strigat cu putere şi a vorbit aşa:,, Tăiaţi copacul, şi rupeţi ramurile; scuturaţi -i frunza şi risipiţi roadele; fugăriţi fiarele de supt el, şi păsările din ramurile lui!

15 ل َكِنِ اترُكُوا جِذْعَها وَجُذُورَها فِي الأرْضِ. أوْثِقُوا جِذْعَها بِحَدِيدٍ وَنُحاسٍ فِي وَسَطِ نَباتاتِ الغابَةِ. اترُكُوهُ لِيَبتَلَّ مِنْ نَدَى السَّماءِ بَينَ الحَيواناتِ فِي الأراضِي العُشبِيَّةِ.

Dar trunchiul cu rădăcinile lui, lăsaţi -l în pămînt, şi legaţi -l cu lanţuri de fer şi de aramă, în iarba de pe cîmp, ca să fie udat de roua cerului, şi să fie la un loc cu fiarele în iarba pămîntului.

16 س َيَفقِدُ عَقلَهُ البَشَرِيَّ، وَيُفَكِّرُ كَالحَيواناتِ، إلَى أنْ تَمْضيَ عَلَيهِ سَبعَةُ مَواسِمَ.›

Inima lui de om i se va preface într'o inimă de fiară, şi vor trece şapte vremuri peste el.

17 « هَذا الإعلانُ مَرسُومٌ أمَرَ بِهِ المُراقِبُونَ القِدِّيسُونَ لِكَي تَعرِفَ كُلُّ المَخلُوقاتِ أنَّ اللهَ العَلِيَّ يَحْكُمُ مَملَكَةَ البَشَرِ. وَهُوَ يُعطِيها لِمَن يَشاءُ، وَيُقِيمُ أوضَعَ النّاسِ عَلَيها.

Hotărîrea aceasta a fost luată în sfatul străjerilor, şi pusă la cale înaintea sfinţilor, ca să ştie cei vii că Cel Prea Înalt stăpîneşte peste împărăţia oamenilor, că o dă cui îi place, şi înalţă pe ea pe cel mai de jos dintre oameni!``

18 « هَذا هُوَ الحُلمُ الَّذِي رَأيتُهُ، أنا المَلِكَ نَبُوخَذْناصَّرَ. وَالآنَ يا بَلْطْشاصَّرُ، فَسِّرْ لِيَ الحُلمَ، لأنَّهُ لا أحَدَ مِنَ الحُكَماءِ الآخَرِينَ يَستَطِيعُ تَفسِيرَهُ، أمّا أنتَ فَتَستَطِيعُ لأنَّ رُوحَ الآلِهَةِ القِدِّيسِينَ فِيكَ.»

Iată visul pe care l-am visat, eu, împăratul Nebucadneţar. Tu, Beltşaţar, tîlcuieşte -l, fiindcă toţi înţelepţii din împărăţia mea nu pot să mi -l tîlcuiască; tu însă poţi, căci ai în tine duhul dumnezeilor sfinţi.``

19 ف َبَقِيَ دانِيالُ – وَيُدْعَى أيضاً بَلْطْشاصَّرَ – صامِتاً نَحوَ ساعَةٍ كامِلَةٍ وَهُوَ مُنزَعِجٌ مِنْ أفكارِهِ. فَقالَ لَهُ المَلِكُ: «يا بَلْطْشاصَّرُ، لا تَدَعِ الحُلمَ وَتَفسِيرَهُ يُزعِجانِكَ.» فَأجابَ بَلْطْشاصَّرُ: «يا سَيِّدِي، أتَمَنَّى لَوْ أنَّ هَذا الحُلمَ عَن أعدائِكَ!

Atunci Daniel, numit Beltşaţar, a rămas uimit o clipă, şi gîndurile lui îl tulburau. Împăratul a luat din nou cuvîntul, şi a zis:,, Beltşaţare, să nu te turbure visul şi tîlcuirea!``. Şi Beltşaţar a răspuns:,, Domnul meu, visul acesta să fie pentru vrăjmaşii tăi, şi tîlcuirea lui pentru protivnicii tăi!

20 ف َالشَّجَرَةُ الكَبِيرَةُ القَوِيَّةُ الَّتِي رَأيتَها، وَوَصَلَ ارتِفاعُها إلَى السَّماءِ، حَتَّى كانَتْ مَرئِيَّةً مِنْ أقاصِي الأرْضِ –

Copacul pe care l-ai văzut, care se făcuse atît de mare şi puternic, încît i se înălţa vîrful pînă la ceruri şi se vedea dela toate capetele pămîntului;

21 ا لشَّجَرَةُ ذاتَ الأوراقِ الجَّمِيلَةِ وَالثَّمَرِ الكَثِيرِ، وَفِي أغصانِها طَعامٌ لِلجَمِيعِ، وَقَد سَكَنَتِ الحَيواناتُ البَرِّيَّةُ تَحتَها وَعَشَّشَتِ الطُّيُورُ فِي أغْصانِها –

copacul acesta, a cărui frunză era aşa de frumoasă şi care avea roade atît de multe şi în care era hrană pentru toţi, supt care se adăposteau fiarele cîmpului, şi în ramurile căruia îşi făceau-cuibul păsările cerului,

22 ه ِيَ أنتَ أيُّها المَلِكُ! فَقَد صِرتَ عَظِيماً وَقَوِيّاً، وَجَمَعتَ ثَروَةً عَظِيمَةً، وَوَصَلَتْ قُوَّتُكَ إلَى السَّماءِ وَسُلطانُكَ إلَى أقاصِي الأرْضِ.

eşti tu, împărate, care ai ajuns mare şi puternic, a cărui mărime a crescut şi s'a înălţat pînă la ceruri, şi a cărui stăpînire se întinde pînă la marginile pămîntului.

23 « أمّا المُراقِبُ القِدِّيسُ الَّذِي رَأيتَهُ يَنزِلُ مِنَ السَّماءِ، وَالَّذِي قالَ: ‹اقطَعُوا الشَّجَرَةَ وَأهلِكُوها تَماماً، لَكِنِ اتْرُكُوا جِذعَها وَجُذُورَها فِي الأرْضِ مُقَيَّدَةً بِقُيُودٍ مِنْ حَدِيدٍ وَنُحاسٍ وَسَطَ الحُقُولِ. فَهُناكَ سَتَبتَلُّ بِنَدَى السَّماءِ، وَتَبقَى بَينَ الحَيواناتِ البَرِّيَّةِ حَتَّى تَكتَمِلَ سَبعَةُ مَواسِمٍ.›

Împăratul a văzut pe un străjer sfînt pogorîndu-se şi zicînd:,, Tăiaţi copacul, şi nimiciţi -l; dar trunchiul cu rădăcinile lui lăsaţi -l în pămînt, şi legaţi -l cu lanţuri de fer şi de aramă, în iarba de pe cîmp, ca să fie udat de roua cerului, şi să stea la un loc cu fiarele cîmpului, pînă vor trece şapte vremuri peste el``.

24 « فَيا سَيِّدِي المَلِكِ، هَذا هُوَ تَفسِيرُ ما قالَهُ المُراقِبُ فِي الحُلمِ: هَذا هُوَ الحُكمُ الَّذِي أصدَرَهُ اللهُ العَلِيُّ عَلَى سَيِّدِي المَلِكِ:

Iată tîlcuirea acestui fapt, împărate, iată hotărîrea Celui Prea Înalt, care se va împlini asupra domnului meu împăratul.

25 س َيَطرُدُونَكَ مِنْ بَينِ النّاسِ، وَسَتَعِيشُ بَينَ الحَيواناتِ البَرِّيَّةِ وَسَتَأكُلُ العُشبَ كَالبَقَرِ، وَسَتَبتَلُّ بِنَدَى السَّماءِ. وَسَتَمُرُّ عَلَيكَ سَبْعَةُ مَواسِمٍ قَبلَ أنْ يَعُودَ إلَيكَ عَقلُكَ وَتَعرِفَ أنَّ اللهَ العَلِيَّ يَحكُمُ عَلَى مَملَكَةِ البَشَرِ. وَهُوَ يُعطِيها لِمَن يَشاءُ.

Te vor izgoni din mijlocul oamenilor, vei locui la un loc cu fiarele cîmpului, şi îţi vor da să mănînci iarbă ca la boi; vei fi udat de roua cerului şi şapte vremi vor trece peste tine, pînă vei cunoaşte că Cel Prea Înalt stăpîneşte peste împărăţia oamenilor şi o dă cui vrea.

26 « وَعِندَما قالَ المُراقِبُ القدِّيسُ: ‹اترُكُوا جِذْعَها وَجُذُورَها،› فَهَذا لِتَعلَمَ أنَّ مَملَكَتَكَ سَتَعُودُ إلَيكَ، عِنْدَما تُدْرِكَ أنَّ السِّيادَةَ هِيَ لِرَبِّ السَّماءِ.

Porunca să lase trunchiul cu rădăcinile copacului, înseamnă că împărăţia ta îţi va rămînea ţie îndată ce vei recunoaşte stăpînirea Celui ce este în ceruri.

27 ل ِذَلِكَ أيُّها المَلِكُ اسْمَعْ نَصِيحَتِي. كَفِّرْ عَنْ خَطاياكَ بِالبِرِّ، وَعَنْ شَرِّكَ بِالإحسانِ لِلفُقَراءِ. فَحِينَئِذٍ، تَكُونُ لَكَ حَياةٌ طَوِيلَةٌ هادِئَةٌ.»

Deaceea, împărate, placă-ţi sfatul meu! Pune capăt păcatelor tale, şi trăieşte în neprihănire, rupe -o cu nelegiuirile tale, şi ai milă de cei nenorociţi, şi poate că ţi se va prelungi fericirea!

28 و َقَد حَدَثَت كُلُّ تِلكَ الأُمُورِ لِلمَلِكِ نَبُوخَذْناصَّرَ،

Toate aceste lucruri s'au împlinit asupra împăratului Nebucadneţar.

29 ف َبَعدَ اثنَي عَشَرَ شَهراً كانَ المَلِكُ يَتَمَشَّى عَلَى سَطحِ قَصرِهِ،

După douăsprezece luni, pe cînd se plimba pe acoperişul palatului împărătesc din Babilon,

30 ح ِينَ قالَ: «هَذِهِ هِيَ بابِلُ المَدِينَةُ العَظِيمَةُ الَّتِي بَنَيتُها بِقُوَّتِي لِتَصِيرَ عاصِمَةَ مَملَكَتِي وَلأُظْهِرَ مَجدِي!»

împăratul a luat cuvîntul, şi a zis:,, Oare nu este acesta Babilonul cel mare, pe care mi l-am zidit eu, ca loc de şedere împărătească, prin puterea bogăţiei mele şi spre slava măreţiei mele?``

31 و َبَينَما كانَ لايَزالُ يَتَكَلَّمُ بِهَذِهِ الكَلِماتِ، جاءَ صَوْتٌ مِنَ السَّماءِ يَقُولُ: «اسمَعْ ما سَيَحدُثُ لَكَ أيُّها المَلِكُ نَبُوخَذْناصَّرُ: سَتُنزَعُ مَملَكَتُكَ مِنكَ.

Nu se sfîrşise încă vorba aceasta a împăratului, şi un glas s'a pogorît din cer şi a zis:,, Află, împărate Nebucadneţar, că ţi s'a luat împărăţia!

32 و َسَتُطرَدُ مِنْ بَينِ النّاسِ لِتَعِيشَ بَينَ الحَيواناتِ البَرِّيَّةِ، وَسَتَأكُلُ العُشبَ كَالبَقَرِ، وَسَتَمُرُّ عَلَيكَ سَبعَةُ مَواسِمٍ قَبلَ أنْ تَعُودَ إلَى عَقلِكَ وَتَعرِفَ أنَّ اللهَ العَلِيَّ يَحكُمُ عَلَى مَملَكَةِ البَشَرِ. وَهُوَ يُعطِيها لِمَن يَشاءُ.»

Te vor izgoni din mijlocul oamenilor, şi vei locui la un loc cu fiarele cîmpului; îţi vor da să mănînci iarbă ca la boi, şi vor trece peste tine şapte vremi, pînă vei recunoaşte că Cel Prea Înalt stăpîneşte peste împărăţia oamenilor şi că o dă cui vrea!`` -

33 و َفَورَ انتِهاءِ هَذِهِ الرِّسالَةِ، طُرِدَ نَبُوخَذْناصَّرُ مِنْ بَينِ النّاسِ، وَصارَ مَجنُوناً. وَبَدَأ يَأكُلُ العُشبَ كَالبَقَرِ، وَابتَلَّ جَسَدُهُ بِنَدَى السَّماءِ. طالَ شَعرُهُ وَتَلَبَّدَ حَتَّى صارَ مِثلَ رِيشِ النَّسرِ. وَطالَت أظافِرُهُ حَتَّى صارَت كَمَخالِبِ الطُّيُورِ.

Chiar în clipa aceea, s'a împlinit cuvîntul acela asupra lui Nebucadneţar. A fost izgonit din mijlocul oamenilor, a mîncat iarbă ca boii, trupul i -a fost udat de roua cerului, pînă i -a crescut părul ca penele vulturului, şi unghiile ca ghiarele păsărilor.``

34 و َتابَعَ نَبُوخَذْناصَّرُ كَلامَهُ بِقَولِهِ: «وَفِي نِهايَةِ الوَقتِ المُعَيَّنِ، رَفَعتُ أنا نَبُوخَذْناصَّرُ، عَينَيَّ نَحوَ السَّماءِ فَعادَ إلَيَّ عَقلِي. حِينَئِذٍ، بارَكتُ اللهَ العَلِيَّ، وَمَجَّدتُ الَّذِي يَحيا إلَى الأبَدِ وَالَّذِي يَملُكُ إلَى الأبَدِ، وَمُلكُهُ يَستَمِرُّ عَبرَ الأجيالِ.

După trecerea vremii sorocite, eu, Nebucadneţar, am ridicat ochii spre cer, şi mi -a venit iarăş mintea la loc. Am binecuvîntat pe Cel Prea Înalt, am lăudat şi slăvit pe Cel ce trăieşte vecinic, Acela a cărui stăpînire este vecinică, şi a cărui împărăţie dăinuieşte din neam în neam.

35 « أمامَ قُوَّةِ اللهِ، كُلُّ البَشَرِ عَلَى الأرْضِ كَلا شَيءٍ! هُوَ يَعمَلُ ما يُرِيدُ بِجُندِ السَّماءِ أوْ بِسُكّانِ الأرْضِ! لا يُوجَدُ مَنْ يَستَطِيعُ مَنْعَهُ أوْ مَنْ يَسألُهُ ماذا تَعمَلُ؟

Toţi locuitorii pămîntului sînt o nimica înaintea Lui; El face ce vrea cu oastea cerurilor şi cu locuitorii pămîntului, şi nimeni nu poate să stea împotriva mîniei Lui, nici să -I zică:,, Ce faci?``

36 « فِي ذَلِكَ اليَومِ، أعادَ اللهُ إلَيَّ عَقلِي وَمَجدَ مَملَكَتِي وَكَرامَتِي. وَعادَت هَيئَتِي إلَى طَبِيعَتِها. وَعادَ المُستَشارُونَ وَالنُبَلاءُ يَطلُبُونَ نَصِيحَتِي مِنْ جَدِيدٍ. وَعُدْتُ إلَى مَركِزِي كَمَلِكٍ عَلَى مَملَكَتِي. وَحَصَلتُ عَلَى ثَروَةٍ أعظَمَ مِمّا كانَ لِي.

În vremea aceea, mi -a venit mintea înapoi; slava împărăţiei mele, măreţia şi strălucirea mea mi s'au dat înapoi; sfetnicii şi mai marii mei din nou m'au căutat; am fost pus iarăş peste împărăţia mea, şi puterea mea a crescut.

37 أ نا نَبُوخَذْناصَّرَ أُسَبِّحُ وَأحمَدُ وَأُكرِمُ مَلِكَ السَّماءِ الَّذِي كُلُّ أعمالِهِ حَقٌّ وَطُرُقُهُ مُستَقِيمَةٌ، وَهُوَ يَقدِرُ أنْ يُذِلَّ المُتَكَبِّرِينَ.»

Acum, eu, Nebucadneţar, laud, înalţ şi slăvesc pe Împăratul cerurilor, căci toate lucrările Lui sînt adevărate, toate căile Lui sînt drepte, şi El poate să smerească pe ceice umblă cu mîndrie!``