1 و َكانَ أمَصْيا فِي الخامِسَةِ وَالعِشْرِينَ مِنْ عُمْرِهِ، عِندَما تَوَلَّى الحُكمَ. وَحَكَمَ تِسْعاً وَعِشْرِينَ سَنَةً فِي القُدْسِ. وَاسْمُ أُمِّهِ يَهُوعَدّانُ، وَهِيَ مِنَ القُدْسِ.

Amaţia a ajuns împărat la vîrsta de douăzeci şi cinci de ani, şi a domnit douăzeci şi nouă de ani la Ierusalim. Mamă-sa se chema Ioadan, din Ierusalim.

2 و َعَمِلَ أعْمالاً صَالِحَةً وَفْقَ شَرِيعَةِ اللهِ ، لَكِنَّها لَمْ تَكُنْ مِنْ قَلبٍ صادِقٍ.

El a făcut ce este bine înaintea Domnului, dar cu o inimă care nu era în totul dată Lui.

3 و َلَمّا أحْكَمَ أمَصْيا قَبْضَتَهُ عَلَى المَملَكَةِ، قَتَلَ القادَةَ الَّذِينَ قَتَلُوا أباهُ.

Cînd s'a întărit domnia în mînile lui, a omorît pe slujitorii cari uciseseră pe împăratul, tatăl său.

4 غ َيرَ أنَّهُ لَمْ يَقْتُلْ أبناءَ القَتَلَةِ هَؤُلاءِ بِسَبَبِ ما تَنُصُّ عَلَيهِ شَرِيعَةُ اللهِ. فَقَدْ أمَرَ اللهُ وَقالَ: «لا يَجُوزُ أنْ يُقْتَلَ الآباءُ بِسَبَبِ أمْرٍ فَعَلَهُ الأبْناءُ. وَلا يَجُوزُ أنْ يُقتَلَ الأبْناءُ بِسَبَبِ أمْرٍ فَعَلَهُ الآباءُ.»

Dar n'a omorît pe fiii lor, căci a lucrat potrivit cu ceeace este scris în Lege, în cartea lui Moise, unde Domnul dă porunca aceasta:,, Să nu se omoare părinţii pentru copii, şi să nu se omoare copiii pentru părinţi; ci fiecare să fie omorît pentru păcatul lui.``

5 و َجَمَعَ أمَصْيا شَعبَ يَهُوذا مَعاً حَسَبَ عائلاتهِمْ، وَوَضَعَ قادَةً وَرُؤَساءَ مَسؤُولِينَ عَنهُمْ. فَكانَ هَؤُلاء القادَةُ مَسؤُولِينَ عَنْ كُلِّ الجُنُودِ فِي يَهُوذا وَبَنْيامِيْنَ. فَكانَ كُلُّ الرِّجالِ الَّذِينَ اختِيرُوا جُنُوداً فِي العِشرِينَ مِنَ العُمْرِ فَما فَوقُ. فَكانَ مَجمُوعُهُمْ ثَلاثَ مِئَةِ ألفِ جُندِيٍّ مُدّرَّبٍ عَلَى القِتالِ وَماهِرٍ فِي اسْتِخْدامِ الرِّماحِ وَالتُّرُوسِ.

Amaţia a strîns pe oamenii din Iuda şi i -a pus după casele părinteşti, căpetenii peste mii şi căpetenii peste sute, pentru tot Iuda şi Beniamin. Le -a făcut numărătoarea dela vîrsta de douăzeci de ani în sus, şi a găsit trei sute de mii de oameni aleşi, în stare să poarte armele, mînuind suliţa şi scutul.

6 و َاستَأجَرَ أمَصْيا مِئَةَ ألفِ جُنديٍّ جَبّارٍ مِنْ إسْرائِيلَ، بِمِئَةِ قِنْطارٍ مِنَ الفِضَّةِ.

A mai tocmit cu plată din Israel o sută de mii de viteji, cu o sută de talanţi de argint.

7 و َجاءَ رَجُلٌ مِنْ رِجالِ اللهِ إلَى أمَصْيا وَقالَ لَهُ: «أيُّها المَلِكُ، لا تَدَعْ جَيشَ إسْرائِيلَ يَذهَبُ مَعكَ. فَلَيسَ اللهُ مَعَ إسْرائِيلَ أوْ مَعَ شَعبِ أفْرايِمَ.

Un om al lui Dumnezeu a venit la el, şi a zis:,,Împărate, să nu meargă cu tine oastea lui Israel, căci Domnul nu este cu Israel, nu este cu toţi aceşti fii ai lui Efraim.

8 ر ُبَّما تَسعَى إلَى أنْ تَكُونَ قَوِيّاً وَمُتَأهِّباً لِلحَربِ، لَكِنَّ نَصرَكَ أوْ هَزِيمَتَكَ مِنَ اللهِ وَحدَهُ.»

Dacă mergi cu ei, chiar dacă ai face la luptă fapte de vitejie, să ştii că Dumnezeu te va face să cazi înaintea vrăjmaşului. Căci Dumnezeu are putere să te ajute şi să te facă să cazi.``

9 ف َقالَ أمَصْيا لِرَجُلِ اللهِ: «لَكِنْ ماذا عَنْ مِئَةِ قِنْطارٍ مِنَ الفِضَّةِ دَفَعْتُها لجَيشِ إسْرائِيلَ؟» فَأجابَهُ رَجُلُ اللهِ: « اللهُ غَنِيٌّ جِدّاً. وَهُوَ يَستَطِيعُ أنْ يُعَوّضَكَ عَنهُ وَأكثَرَ!»

Amaţia a zis omului lui Dumnezeu:,, Dar ce să fac cu cei o sută de talanţi pe cari i-am dat oastei lui Israel?`` Omul lui Dumnezeu a răspuns:,, Domnul poate să-ţi dea mult mai mult decît atît.``

10 ف َأعادَ أمَصْيا جَيشَ بَنِي إسْرائِيلَ إلَى بَلَدِهِمْ فِي أفْرايِمَ. فَعادُوا إلَى بَلَدِهمْ وَهُمْ يَشْتَعِلُونَ غَضَباً مِنَ المَلِكِ وَمِنْ شَعْب يَهُوذا.

Atunci Amaţia a despărţit ceata care -i venise din Efraim, şi a poruncit ca oamenii aceştia să se întoarcă acasă. Dar ei s'au mîniat foarte tare pe Iuda, şi au plecat acasă cu mare furie.

11 ث ُمَّ اسْتَجمَعَ أمَصْيا شَجاعَتَهُ وَقادَ جَيشَهُ إلَى وادِي المِلحِ في أدُومَ. وَفِي ذَلِكَ المَكانِ قَتَلَ جَيشُ أمَصْيا عَشْرَةَ آلاف جُندِيٍّ منْ ساعِيرَ.

Amaţia s'a îmbărbătat, şi şi -a dus poporul în Valea Sării, unde a bătut zece mii de oameni din fiii lui Seir.

12 و َأسَرُوا أيضاً عَشْرَةَ آلافِ رَجُلٍ مِنهُمْ. وَأخَذُوهُمْ إلَى قِمَّةِ تَلَّةٍ، وَألقَوْا بهِمْ أحْياءً مِنْ فَوقِها، فَتَحَطَّمْتْ أجْسادُهُمْ عَلَى الصُّخُورِ.

Şi fiii lui Iuda au prins din ei zece mii de inşi vii, pe cari i-au dus pe vîrful unei stînci, de unde i-au prăvălit în vale aşa încît toţi au fost zdrobiţi.

13 أ مّا جَيشُ بَنِي إسْرائِيلَ الَّذِي أرْجَعَهُ أمَصْيا وَمَنَعَهُ مِنَ المُشارَكَةِ فِي المَعرَكَةِ، فَكانَ يُهاجِمُ مُدُنَ يَهُوذا مِنْ بَيت حُورُونَ إلَى السّامِرَةِ فِي طَريقِ عَودَتِهِ. فَقَتَلَ ثَلاثَةَ آلافِ شَخْصٍ، وَسَلَبَ أشياءَ ثَمِينَةً جِدّاً.

Însă, oamenii din ceata căreia îi dăduse drumul ca să nu meargă la război cu el, au năvălit în cetăţile lui Iuda, dela Samaria pînă la Bet-Horon, au ucis acolo trei mii de inşi, şi au luat multe prăzi.

14 و َرَجِعَ أمَصْيا إلَى وَطَنهِ بَعدَ أنْ هَزَمَ الجَيشَ الأدُومِيَّ. وَجَلَبَ مَعَهُ الأصنامَ الَّتِي كانَ يَعبُدُها شَعبُ ساعِيرَ. وَصارَ يَعبُدُها وَيَسجُدُ أمامَها، وَأحرَقَ لَها بَخُوراً.

Cînd s'a întors Amaţia dela înfrîngerea Edomiţilor, a adus pe dumnezeii fiilor lui Seir, şi i -a pus dumnezei pentru el; s'a închinat înaintea lor, şi le -a adus tămîie.

15 ف َاشتَعَلَ غَضَبُ اللهِ عَلَى أمَصْيا، وَأرسَلَ لَهُ نَبيّاً يَقُولُ لَهُ: «لماذا عَبَدتَ آلهَةَ ذَلِكَ الشَّعبِ، تِلكَ الآلِهَةَ الَّتِي عَجِزتَ عَنْ أنْ تُخَلِّصَ شَعبَها منكَ؟»

Atunci Domnul S'a aprins de mînie împotriva lui Amaţia, şi a trimes la el pe un prooroc, care i -a zis:,, Pentruce ai căutat pe dumnezeii poporului acestuia, cînd ei n'au putut să-şi izbăvească poporul din mîna ta?``

16 ف َلَمّا تَكَلَّمَ النَّبِيُّ، قالَ لَهُ المَلكُ: «مَنْ عَيَّنَكَ مُستَشاراً لِلمَلِكِ! اخرَسْ وَإلّا فَإنَّكَ سَتُقتَلُ!» فَسَكَتَ النَّبِيُّ، لَكِنَّهُ عادَ فَقالَ: «قَدْ قَضَى اللهُ بِمَوتِكَ، لِأنَّكَ فَعَلْتَ تِلكَ الشُّرُورَ وَلَمْ تَسمَعْ نَصِيحَتِي.»

Pe cînd vorbea el, Amaţia i -a zis:,, Oare te-am făcut sfetnic al împăratului? Pleacă! Pentruce vrei să fii lovit?`` Proorocul a plecat, zicînd:,,Ştiu acum că Dumnezeu a hotărît să te nimicească, pentrucă ai făcut lucrul acesta şi n'ai ascultat sfatul meu.``

17 ف َتَشاوَرَ أمَصْيا مَلِكُ يَهُوذا مَعَ رِجالِهِ، وَأرسَلَ رِسالَةً إلَى يُوآشَ بْنِ يَهُوآحازَ مَلِك إسْرائِيلَ قالَ فِيها: «تَعالَ وَلْنَتَواجَهَ!»

Dupăce s'a sfătuit, Amaţia, împăratul lui Iuda, a trimes să spună lui Ioas, fiul lui Ioahaz, fiul lui Iehu, împăratul lui Israel:,, Vino, să ne vedem faţă în faţă!``

18 ف َرَدَّ يُوآشُ مَلِكُ إسْرائِيلَ عَلَى أمَصْيا، مَلِكِ يَهُوذا وَقالَ: «أرْسَلَ عَوسَجُ لُبنانَ رِسالَةً إلَى أرْزِ لُبنانَ، قالَ فِيها: ‹زَوِّجِ ابْنَتَكَ لابْنِي.› لَكِنَّ وَحشاً بَرِّيّاً مِنْ لُبْنانَ مَرَّ وَداسَ العَوْسَجَ.

Şi Ioas, împăratul lui Israel, a trimes să spună lui Amaţia, împăratul lui Iuda:,, Spinul din Liban a trimes să spună cedrului din Liban:,, Dă pe fiică-ta de nevastă fiului meu!`` Şi fiarele sălbatice din Liban au trecut şi au călcat în picioare spinul.

19 ص َحِيحٌ أنَّكَ هَزَمْتَ أدُومَ. لَكِنَّكَ انتَفَخْتَ بِالكِبْرِياءِ بِسَبَبِ ذَلِكَ. فَالزَمْ بَيتَكَ وَتَفاخَرْ كَما يَحلُو لَكَ. وَلا تَطلُبِ الشَّرَّ لِنَفسِكَ. لأنَّكَ إنْ فَعَلْتَ، سَتَسقُطُ أنتَ وَيَهُوذا مَعَكَ!»

Tu te gîndeşti că ai bătut pe Edomiţi, şi de aceea ţi se înalţă inima ca să te mîndreşti. Acum stai mai bine acasă. Pentruce să stîrneşti un rău, care ţi-ar aduce peirea ta şi a lui Iuda?``

20 ل َكِنَّ أمَصْيا أغلَقَ أُذُنَيْهِ. وَكانَ هَذا مِنَ اللهِ. إذْ أرادَ اللهُ أنْ يَنْصُرَ إسْرائِيلَ عَلَى يَهُوذا لِأنَّ شَعبَ يَهُوذا تَبِعُوا آلِهَةَ شَعبِ أدُومَ.

Dar Amaţia nu l -a ascultat, fiindcă Dumnezeu hotărîse să -i dea în mînile vrăjmaşului, căci căutaseră pe dumnezeii Edomului.

21 ف َخَرَجَ يُوآش، مَلِكُ إسْرائِيلَ، لِيُحارِبَ أمَصْيا، مَلِكِ يَهُوذا، فِي بَيتِ شَمسٍ فِي يَهُوذا.

Şi Ioas, împăratul lui Israel, s'a suit: şi s'au văzut în faţă, el şi Amaţia, împăratul lui Iuda, la Bet-Şemeşul lui Iuda.

22 ف َألحَقَتْ إسْرائِيلُ هَزِيمَةً بِيَهُوذا. فَهَرَبَ كُلُّ رِجالِ يَهُوذا إلَى بُيُوتِهِمْ.

Iuda a fost bătut de Israel, şi fiecare a fugit în cortul lui.

23 و َفِي بَيتِ شَمسٍ أسَرَ يُوآشُ بْنُ يَهُوآحازَ، مَلِكُ إسْرائِيلَ، أمَصْيا ابْنَ يُوآشَ بْنِ أخَزْيا، مَلِكَ يَهُوذا. وَأخَذَ يُوآشُ أمَصْيا إلَى مَدينَةِ القُدْسِ. وَهَدَمَ سُورَ القُدْسِ مِنْ بَوّابَةِ أفْرايِمَ إلَى بَوّابَةِ الزّاوِيَةِ، نَحْوَ أربَعِ مِئَةِ ذِراعٍ.

Ioas, împăratul lui Israel, a luat la Bet-Şemeş pe Amaţia, împăratul lui Iuda, fiul lui Ioas, fiul lui Ioahaz. L -a adus la Ierusalim, şi a făcut o spărtură de patru sute de coţi în zidul Ierusalimului, dela poarta lui Efraim pînă la poarta unghiului.

24 و َأخَذَ يَهُوآشُ كُلَّ الذَّهَبِ وَالفِضَّةِ وَالأدَواتِ الأُخرَى الثَمِينَةِ الَّتِي فِي بِيتِ اللهِ الَّتِي كانَتْ فِي عُهْدَةِ عُوبِيدَ أدُومَ، مَعَ الكُنُوزِ الَّتِي فِي بَيتِ المَلِكِ. ثُمَّ أخَذَ بَعضَ الرَّهائِنَ وَرَجِعَ إلَى السّامِرَةِ.

A luat tot aurul şi argintul, şi toate vasele, cari se aflau în Casa lui Dumnezeu, la Obed-Edom, şi vistieriile casei împăratului. A luat şi ostateci, şi s'a întors la Samaria.

25 و َعاشَ مَلِكُ يَهُوذا أَمَصْيا بنُ يُوآشَ خَمْسَ عَشْرَةَ سَنَةً بَعْدَ مَوْتِ مَلِكِ إسْرائِيلَ يُوآشَ بنِ يَهُوآحازَ.

Amaţia, fiul lui Ioas, împăratul lui Iuda, a trăit cincisprezece ani după moartea lui Ioas, fiul lui Ioahaz, împăratul lui Israel.

26 أ مّا بَقِيَّةُ أعْمالِ أَمَصْيا مُنْذُ بِدايَةِ حُكْمِهِ حَتَّى نِهايَتِهِ، فَهِيَ مُدَوَّنَةٌ فِي كِتابِ تارِيْخِ مُلُوكِ يَهُوذا وَإسْرائِيل.

Celelalte fapte ale lui Amaţia, cele dintîi şi cele de pe urmă, nu sînt scrise oare în cartea împăraţilor lui Iuda şi Israel?

27 و َكَانَ أَمَصْيا قَدِ انْحَرَفَ عَنِ اتِّباعِ طَرِيقِ اللهِ. فَقَرَّرَ أهلُ مَدِينَةِ القُدْسِ أنْ يَنْقَلِبُوا عَلَيهِ وَيَقْتُلُوهُ. فَهَرَبَ إلَى بَلْدَةِ لَخِيشَ. لَكِنَّهُمْ أرْسَلُوا إلَى لَخِيشَ رِجالاً فَقَتَلُوهُ هُناكَ.

De cînd s'a abătut Amaţia dela Domnul, s'a făcut împotriva lui o uneltire la Ierusalim, şi el a fugit la Lachis. Dar l-au urmărit la Lachis şi l-au omorît.

28 ث ُمَّ حَمَلُوا جُثَّتَهُ وَدَفَنُوهُ فِي مَقْبَرَةِ آبائِهِ فِي مَدينَةِ يَهُوذا.

L-au adus pe cai, şi l-au îngropat cu părinţii săi în cetatea lui Iuda.