ﺍﻟﺠﺎﻣﻌﺔ 11 ~ Ecclesiast 11

picture

1 ا فعَلِ الخَيرَ حَيثُما أمْكَنَكَ ذَلِكَ. فَبَعْدَ وَقتٍ، طالَ أمْ قَصُرَ، سَتَجِدُ أنَّ ذَلِكَ قَدْ عادَ عَلَيكَ بِالخَيْرِ.

Aruncă-ţi pînea pe ape, şi după multă vreme o vei găsi iarăş!

2 ا سْتَثمِرْ ما لَدَيكَ فِي أُمُورٍ عِدَّةٍ، فَأنتَ لا تَعرِفُ أيَّةَ تَطَوُّراتٍ سَيِّئَةٍ سَتَحدُثُ.

Împarte -o în şapte şi chiar în opt, căci nu ştii ce nenorocire poate da peste pămînt.

3 ن َعرِفُ أنَّهُ إنِ امتَلأتِ الغُيُومُ بِالمَطَرِ، سَتَسكُبُهُ عَلَى الأرْضِ. وَإنْ وَقَعَتْ شَجَرَةٌ إلَى الشَّمالِ أوِ الجَنُوبِ، فَسَتَبقَى حَيثُ وَقَعَتْ.

Cînd se umplu norii de ploaie, o varsă pe pămînt. Ori încotro ar cădea copacul, fie spre miazăzi, fie spre miazănoapte, în locul unde cade, acolo rămîne.

4 ف َمَنْ يَنتَظِرُ الرِّيحَ المُناسِبَةَ لَنْ يَزرَعَ، وَمَنْ يَحسِبُ حِساباً لِلغُيُومِ لَنْ يَحصُدَ.

Cine se uită după vînt, nu va sămăna, şi cine se uită după nori, nu va secera.

5 و َكَما لا تَعلَمُ مِنْ أينَ تَهُبُّ الرِّيحُ، أوْ كَيفَ تَتَشَكَّلُ عِظامُ الجَنِينِ فِي الرَّحِمِ، كَذَلِكَ لا تَعلَمُ ما سَيَفعَلُهُ اللهُ الَّذِي يَصنَعُ كُلَّ شَيءٍ.

Cum nu ştii care este calea vîntului, nici cum se fac oasele în pîntecele femeii însărcinate, tot aşa nu cunoşti nici lucrarea lui Dumnezeu, care le face pe toate.

6 ف َبادِرْ إلَى زَرعِ زَرعِكَ فِي الصَّباحِ، وَلا تَتَوَقَّفْ حَتَّى المَساءِ. فَأنتَ لا تَعلَمُ أيُّ بِذارٍ سَتُغنِيكَ. وَرُبَّما يَنجَحُ كِلاهُما.

Dimineaţa, samănă-ţi sămînţa, şi pînă seara nu lăsa mîna să ţi se odihnească, fiindcă nu ştii ce va izbuti, aceasta sau aceea, sau dacă amîndouă sînt deopotrivă de bune.

7 ح َسَنٌ أنْ يَكُونَ المَرءُ عَلَى قَيدِ الحَياةِ، وَحُلْوٌّ أنْ يَرَى نُورَ الشَّمْسِ.

Dulce este lumina şi o plăcere pentru ochi să vadă soarele.

8 ف َليَتَمَتَّعْ مَنْ يَعيشُ طَويلاً بِكُلِّ سَنَواتِهِ، وَلَيتَذَكَّرْ أنَّ أيامَ الظُلْمَةِ كَثِيرَةٌ أيضاً، وَكُلُّ ما سَيأتِي زائِلٌ. اخدِمِ اللهَ فِي شَبابِك

Deci, dacă un om trăieşte mulţi ani, să se bucure, în toţi anii aceştia, şi să se gîndească ce multe vor fi zilele de întunerec. Tot ce va veni este deşertăciune.

9 أ يُّها الشّابُ، تَمَتَّعْ بِشَبابِكَ. افرَحْ وَافعَلْ كُلَّ ما يُحِبُّهُ قَلبُكَ وَتَشْتَهيهِ عَيناكَ. لِكِنْ تَذَكَّرْ أنَّ اللهَ سَيُحاسِبُكَ عَلَى كُلِّ ما تَفعَلُهُ.

Bucură-te, tinere, în tinereţea ta, fii cu inima veselă cît eşti tînăr, umblă pe căile alese de inima ta şi plăcute ochilor tăi; dar să ştii că pentru toate acestea te va chema Dumnezeu la judecată.

10 ل ا تَدَعْ غَضَبَكَ يَغلِبْكَ. وَأبْعِدِ الخَطِيَّةَ عَنْ جَسَدِكَ. فَالشَّبابُ وَفَجْرُ الحَياةِ زائِلانْ.

Goneşte orice necaz din inima ta, şi depărtează răul din trupul tău; căci tinereţa şi zorile vieţii sînt trecătoare.