1 ا فعَلِ الخَيرَ حَيثُما أمْكَنَكَ ذَلِكَ. فَبَعْدَ وَقتٍ، طالَ أمْ قَصُرَ، سَتَجِدُ أنَّ ذَلِكَ قَدْ عادَ عَلَيكَ بِالخَيْرِ.

„Aruncă-ţi pâinea pe ape, căci după multe zile o vei găsi iarăşi;

2 ا سْتَثمِرْ ما لَدَيكَ فِي أُمُورٍ عِدَّةٍ، فَأنتَ لا تَعرِفُ أيَّةَ تَطَوُّراتٍ سَيِّئَةٍ سَتَحدُثُ.

împarte-o în şapte şi chiar în opt, căci nu ştii ce rău va veni pe pământ.

3 ن َعرِفُ أنَّهُ إنِ امتَلأتِ الغُيُومُ بِالمَطَرِ، سَتَسكُبُهُ عَلَى الأرْضِ. وَإنْ وَقَعَتْ شَجَرَةٌ إلَى الشَّمالِ أوِ الجَنُوبِ، فَسَتَبقَى حَيثُ وَقَعَتْ.

Când norii sunt plini de apă, atunci o deşartă pe pământ; când un copac cade la sud sau la nord, în locul în care cade, acolo rămâne.

4 ف َمَنْ يَنتَظِرُ الرِّيحَ المُناسِبَةَ لَنْ يَزرَعَ، وَمَنْ يَحسِبُ حِساباً لِلغُيُومِ لَنْ يَحصُدَ.

Cine se uită după vânt nu mai seamănă, iar cine se uită după nori nu mai seceră.

5 و َكَما لا تَعلَمُ مِنْ أينَ تَهُبُّ الرِّيحُ، أوْ كَيفَ تَتَشَكَّلُ عِظامُ الجَنِينِ فِي الرَّحِمِ، كَذَلِكَ لا تَعلَمُ ما سَيَفعَلُهُ اللهُ الَّذِي يَصنَعُ كُلَّ شَيءٍ.

Aşa cum nu ştii calea vântului şi nici cum se formează oasele în pântecele femeii însărcinate, tot astfel nu cunoşti nici lucrarea lui Dumnezeu, Cel Care le face pe toate.

6 ف َبادِرْ إلَى زَرعِ زَرعِكَ فِي الصَّباحِ، وَلا تَتَوَقَّفْ حَتَّى المَساءِ. فَأنتَ لا تَعلَمُ أيُّ بِذارٍ سَتُغنِيكَ. وَرُبَّما يَنجَحُ كِلاهُما.

Seamănă sămânţă dimineaţa, iar seara nu-ţi odihni mâna de la semănat, fiindcă nu ştii care sămânţă va răsări, aceasta sau cealaltă, sau dacă amândouă vor fi la fel de bune. Adu-ţi aminte de Creatorul tău în tinereţe

7 ح َسَنٌ أنْ يَكُونَ المَرءُ عَلَى قَيدِ الحَياةِ، وَحُلْوٌّ أنْ يَرَى نُورَ الشَّمْسِ.

Lumina este plăcută şi este bine pentru ochi să vadă soarele.

8 ف َليَتَمَتَّعْ مَنْ يَعيشُ طَويلاً بِكُلِّ سَنَواتِهِ، وَلَيتَذَكَّرْ أنَّ أيامَ الظُلْمَةِ كَثِيرَةٌ أيضاً، وَكُلُّ ما سَيأتِي زائِلٌ. اخدِمِ اللهَ فِي شَبابِك

Dacă cineva are parte de mulţi ani, să se bucure de ei, dar să se gândească şi la zilele de întuneric, căci vor fi multe, pentru că tot ce urmează să vină este deşertăciune.

9 أ يُّها الشّابُ، تَمَتَّعْ بِشَبابِكَ. افرَحْ وَافعَلْ كُلَّ ما يُحِبُّهُ قَلبُكَ وَتَشْتَهيهِ عَيناكَ. لِكِنْ تَذَكَّرْ أنَّ اللهَ سَيُحاسِبُكَ عَلَى كُلِّ ما تَفعَلُهُ.

Bucură-te, tinere, în tinereţea ta, veseleşte-ţi inima cât eşti tânăr! Umblă pe căile dorite de inima ta şi plăcute ochilor tăi, dar să ştii că pentru toate acestea te va chema Dumnezeu la judecată!

10 ل ا تَدَعْ غَضَبَكَ يَغلِبْكَ. وَأبْعِدِ الخَطِيَّةَ عَنْ جَسَدِكَ. فَالشَّبابُ وَفَجْرُ الحَياةِ زائِلانْ.

Izgoneşte orice supărare din inima ta, alungă răul din trupul tău, căci tinereţea şi zorile vieţii sunt trecătoare!“