1 ه َذا هُوَ ما يَقُولُهُ اللهُ القَدِيرُ، إلَهُ إسْرائِيلَ، عَنْ مُوآبَ: «وَيلٌ لِجَبَلِ نَبُو، لأنَّهُ سَيُدَمَّرُ، قِرْيَنايِمُ تَعَرَّضَتْ لِلعارِ وَالسَّبِيِ. القَلعَةُ خَزِيَتْ وَارتَعَبَتْ.

Cu privire la Moab: „Aşa vorbeşte Domnul Oştirilor, Dumnezeul lui Israel: «Vai de Nebo, căci va fi distrus! Chiriatayim va fi acoperit de ruşine şi cucerit! Fortăreaţa va fi acoperită de ruşine şi zdrobită!

2 ل َمْ تَعُدْ هُناكَ أغانٍ عَنْ مُوآبَ. تَآمَرُوا بِالشَّرِّ عَلَيها فِي حَشبُونَ. يَقُولُونَ: ‹تَعالَوا لِنُفْنِ هَذِهِ الأُمَّةَ.› وَأنتِ أيضاً يا مَدْمِينُ سَتَصمُتِينَ، وَالمَعرَكَةُ سَتُتعِبُكِ.

Moab nu va mai fi lăudat; la Heşbon se pune la cale nimicirea lui: ‘Să mergem şi să-l distrugem dintre neamuri!’ Şi tu, Madmen, vei fi redus la tăcere, căci sabia te va urmări!

3 ص َوتُ صَرخَةٍ سُمِعَ مِنْ حُورُونايِمَ، هُناكَ خَرابٌ وَكارِثَةٌ عَظِيمَةٌ.

Un strigăt se aude din Horonaim: ‘Este prăpăd şi mare distrugere!’

4 ت َحَطَّمَتْ مُوآبُ، وَصِغارُها صَرَخُوا.

Moab va fi zdrobit; chiar şi cei mici ai lui vor striga.

5 ل أنَّ شَعبَ مُوآبَ بِالبُكاءِ يَصْعَدُونَ فِي طَرِيقِهِمْ إلَى لُوحِيثَ. لأنَّهُمْ فِي مُنحَدَرِ حُورُونايِمَ، سَمِعُوا صُراخَ الجَرحَى.

Ei merg pe urcuşul spre Luhit, plângând fără încetare, căci jos, în Horonaim, au auzit strigătul de cotropire al duşmanilor.

6 ا هرُبُوا، انجُوا بِحَياتِكُمْ، صِيرُوا كَشُجَيرَةِ شَوكٍ فِي الصَّحراءِ.

Fugiţi! Scăpaţi-vă viaţa, devenind ca un tufiş din pustie!

7 « بِسَبَبِ اتِّكالِكِ عَلَى أعمالِكِ وَكُنُوزِكِ. أنتِ أيضاً سَتُؤخَذِينَ. وَسَيَذهَبُ كَمُوشُ إلَى السَّبيِ مَعَ كَهَنَتِهِ وَرُؤَسائِهِ.

Veţi fi capturaţi pentru că vă încredeţi în lucrările şi în bogăţiile voastre. Chemoş va merge în captivitate împreună cu preoţii şi conducătorii lui.

8 س َيَأتِي مُدَمِّرٌ إلَى كُلِّ مَدِينَةٍ، وَلَنْ تَنجُوَ أيَّةُ مَدِينَةٍ. سَيَهلِكُ الوادِي، وَالسَّهلُ سَيُدَمَّرُ، تَماماً كَما قالَ اللهُ.

Pustiitorul va veni împotriva fiecărei cetăţi şi nici una nu va scăpa. Valea va deveni o ruină şi podişul va fi distrus, căci Domnul a vorbit.

9 ض َعُوا مِلحاً عَلَى مُوآبَ لأنَّها سَتَتَحَوَّلُ إلَى خَرابٍ، سَتُصبِحُ مُدُنُها مَهجُورَةً لا يَسكُنُ فِيها ساكِنٌ.

Presăraţi sare asupra Moabului, căci va fi pustiit! Cetăţile lui vor deveni o pustie şi nimeni nu va mai locui în ele.

10 « مَلعُونٌ مَنْ يَعمَلُ عَمَلَ اللهِ بِتَراخي، وَمَلعُونٌ مَنْ يَمنَعُ سَيفَهُ عَنْ سَفكِ الدَّمِ.

Blestemat să fie cel ce face cu neglijenţă lucrarea Domnului! Blestemat să fie cel ce îşi opreşte sabia de la măcel!

11 « كانَ مُوآبُ مُستَرِيحاً مُنذُ شَبابِهِ. إنَّهُ مُستَقِرٌّ كَالخَمرِ العَتِيقَةِ الَّتِي لَمْ تُسكَبْ مِنْ إناءٍ إلَى إناءٍ آخَرَ. لَمْ يَذهَبْ إلَى السَّبيِ، وَلِهَذا حافَظَ عَلَى مَذاقِهِ، وَرائِحَتُهُ لَمْ تَتَغَيَّرْ.

Încă din tinereţea lui, Moabul a fost liniştit, ca vinul lăsat în drojdia lui; nu a fost vărsat dintr-un vas în altul, nu a fost dus în captivitate. De aceea i s-a păstrat gustul şi nu i s-a schimbat aroma.

12 ل ِذَلِكَ، سَتَأتِي أيّامٌ، يَقُولُ اللهُ ، عِندَما سَأُرسِلُ عَلَيهِ مَنْ يَقلِبُ آنِيَتَهُ، فَيَقلِبُونَهُ وَيُفرِغُونَ آنِيَتَهُ، وَيُحَطِّمُونَ أوعِيَتَهُ.»

Dar, iată, vin zile, zice Domnul, când voi trimite oameni să-l verse din vasul lui, şi ei îl vor vărsa; îi vor goli vasele şi-i vor sparge ulcioarele.

13 ح ِينَئِذٍ، سَيَخجَلُ مُوآبُ مِنْ إلَهِهِ كَمُوشَ، كَما خَجِلَ بَنو إسْرائِيلَ مِنِ اتِّكالِهِمْ عَلَى بَيتِ إيلَ.

Atunci Moabului îi va fi ruşine cu Chemoş, aşa cum şi Casei lui Israel i-a fost ruşine, când şi-a pus încrederea în viţelul de la Betel.

14 « كَيفَ تَقُولُونَ: ‹نَحنُ مُحارِبُونَ، نَحنُ جُنُودٌ أقوِياءُ؟›

Cum puteţi să ziceţi: ‘Noi suntem viteji, bărbaţi curajoşi în luptă!’?

15 ا لدَّمارُ صَعِدَ إلَى مُوآبَ وَمُدُنِها، وَأفضَلُ شَبابِهِ قَدْ قُتِلُوا، يَقُولُ المَلِكُ، الَّذِي اسْمُهُ يهوه القَدِيرُ.

Moabul va fi distrus şi cetăţile lui vor fi invadate. Tinerii lui aleşi vor fi înjunghiaţi, zice Împăratul, al Cărui Nume este Domnul Oştirilor.

16 ك ارِثَةُ مُوآبَ وَشِيكَةُ الوُصُولِ، وَالشَّرُّ مُسرِعٌ جِدّاً باتِّجاهِهِ.

Pieirea Moabului este aproape, nenorocirea lui vine în grabă mare.

17 ن ُوحُوا لأجلِهِ، يا كُلَّ السّاكِنِينَ حَولَهُ، يا كُلَّ الَّذِينَ يَعرِفُونَ اسْمَهُ. قُولُوا: ‹كَيفَ انكَسَرَ الرُّمحُ القَوِيُّ! كَيفَ انكَسَرَ قَضِيبُ الجَلالِ!›

Bociţi-l, voi, toţi cei din jurul lui, toţi aceia care-i cunoaşteţi faima! Ziceţi: ‘Cum a fost sfărâmat sceptrul cel puternic, toiagul cel glorios!’

18 « انزِلِي عَنْ مَجدِكِ، وَاجلِسِي فِي الأرْضِ القاحِلَةِ، أيَّتُها السّاكِنَةُ فِي دِيبُونَ. لأنَّ مُدَمِّرَ مُوآبَ صَعِدَ إلَيكِ، وَسَيُدَمِّرُ حُصُونَكِ.

Coboară-te din slava ta şi aşază-te pe pământ uscat, locuitor al fiicei Dibonului, căci pustiitorul Moabului se va ridica împotriva ta şi-ţi va distruge fortăreţele!

19 « قِفِي بِجانِبِ الطَّرِيقِ، وَراقِبِي الأرْضَ، يا ساكِنَةَ عَرُوعِيرَ. اسألِي الهارِبَ، وَقُولِي لِلفارِّ: ‹ماذا حَدَثَ؟›

Stai lângă drum şi pândeşte, locuitoare a Aroerului! Întreabă pe cel ce fuge şi pe cea care-şi scapă viaţa, întreabă: ‘Ce se întâmplă?’

20 « خَزِيَ مُوآبُ، لأنَّهُ قَدْ دُمِّرَ. وَلْوِلُوا وَاصرُخُوا، وَخَبِّرُوا عَلَى طُولِ نَهرِ أرنُونَ إنَّ مُوآبَ قَدْ دُمِّرَ.

Moabul este acoperit de ruşine, căci este zdrobit. Bociţi şi strigaţi tare! Vestiţi de-a lungul Arnonului că Moabul este distrus.

21 أ تَى الحُكمُ عَلَى سُهُولِ مُوآبَ، وَعَلَى حُولُونَ وَعَلَى يَهْصَةَ وَعَلَى مَيْفَعَةَ

A venit judecata împotriva ţării din podiş, împotriva Holonului, Iahţei şi Mefaatului,

22 و َعَلَى دَيبُونَ وَعَلَى نَبُو وَعَلَى بَيتِ دَبلَتايِمَ

împotriva Dibonului, Neboului şi Bet-Diblataimului,

23 و َعَلَى بَيتِ جامُولَ وَعَلَى بَيتِ مَعُونَ

împotriva Chiriatayimului, Bet-Gamulului şi Bet-Meonului,

24 و َعَلَى قَرْيُوتَ وَعَلَى بَيتِ بُصْرَةَ وَعَلَى كُلِّ مُدُنِ أرْضِ مُوآبَ البَعِيدَةِ وَالقَرِيبَةِ.

împotriva Cheriotului, împotriva Boţrei, împotriva tuturor cetăţilor din ţara Moabului, de departe sau de aproape.

25 ق ُطِعَ قَرنُ مُوآبَ، وَذِراعُهُ اليمنَى انكَسَرَتْ.» يَقُولُ اللهُ.

Puterea Moabului este tăiată şi braţul lui este zdrobit, zice Domnul.

26 « أسكِرُوهُ، لأنَّهُ تَعَظَّمَ عَلَى اللهِ. سَيَتَمَرَّغُ مُوآبُ فِي قَيئِهِ، سَيَكُونُ أُضحُوكَةً.

Îmbătaţi-l, căci s-a fălit împotriva Domnului! Tăvălească-se Moab în vărsătura lui şi să ajungă o pricină de râs!

27 « ألَمْ يَكُنْ إسْرائِيلُ أُضحُوكَةً لَدَيكَ؟ فَقَدْ أُمسِكَ مَعَ اللًّصُوصِ. لأنَّكَ تَهُزُّ رَأسَكَ عِندَما تَتَكَلَّمُ عَنهُ.

N-a fost Israel batjocorit de tine? A fost el prins printre hoţi de-ţi clatini capul în semn de batjocură ori de câte ori vorbeşti despre el?

28 ا هجُرُوا المُدُنَ، وَاسكُنُوا فِي الصُّخُورِ، يا سُكّانَ مُوآبَ. صِيرُوا مِثلَ يَمامَةٍ تُعَشِّشُ فِي شُقُوقِ الكُهُوفِ.

Părăsiţi cetăţile şi locuiţi printre stânci, locuitori ai Moabului! Fiţi ca un porumbel care-şi face cuib chiar la marginile unui defileu!

29 « سَمِعنا عَنْ كِبرِياءِ مُوآبَ وَتَعَظُّمِهِ. سَمِعنا عَنْ تَشامُخِهِ وَكِبرِيائِهِ وَعَجرَفَتِهِ وَقَلبِهِ المُتعالِي.»

Noi am auzit de mândria lui Moab, de aroganţa lui peste măsură de mare şi de înfumurarea lui, de mândria, de semeţirea şi de trufia inimii lui.

30 ي َقُولُ اللهُ: «أنا أعرِفُ غَطرَسَتَهُ، يَتَباهَى كَذِباً، وَلا يَعمَلُ بِما يَقُولُ.»

Cunosc neruşinarea lui, zice Domnul, dar este zadarnică, şi lăudăroşenia lui nu duce la nimic.

31 ل ِهَذا، سَأنُوحُ عَلَى مُوآبَ، سَأصرُخُ بِألَمٍ عَلَى كُلِّ مُوآبَ. سَأئِنُّ عَلَى رِجالِ قِيرِ حارِسَ.

De aceea, plâng pentru Moab, plâng cu glas tare pentru întregul Moab şi gem pentru toţi oamenii din Chir-Hareset.

32 ب ِسَبَبِ بُكاءِ يَعزِيرَ، سَأبكِي عَلَيكِ يا كَرمَةَ سِبْمَةَ. وَصَلَتْ فُرُوعُكِ إلَى البَحرِ، امتَدَّتْ إلَى بَحرِ يَعزِيزَ، وَقَعَ الدَّمارُ عَلَى ثَمَرِكِ وَعَلَى عِنَبِكِ.

Plâng pentru tine, vie din Sibma, mai mult decât pentru Iazer. Ramurile tale se întindeau până dincolo de mare, ajungând până la Iazer, dar pustiitorul s-a năpustit asupra fructelor tale de vară şi asupra strugurilor tăi.

33 ا لسَّعادَةُ وَالفَرَحُ نُزِعا مِنَ الكَرمِلِ وَمِنْ أرْضِ مُوآبَ. مَنَعْتُ النَّبِيذَ مِنَ المَعاصِرِ. لا أحَدَ يَدُوسُ العِنَبَ بِهُتافاتِ الابتِهاجٍ. غابَتْ هُتافاتُ الفَرَحِ.

S-a dus bucuria şi veselia din livezile şi de pe câmpiile Moabului. Am secat vinul din teascuri şi nimeni nu mai calcă teascul cu strigăte de bucurie. Se aud strigăte de război, nu strigăte de bucurie.

34 « يَصرُخُ النّاسُ بِألَمٍ مِنْ حَشْبُونَ إلَى ألعالَةَ إلَى ياهَصَ، وَمِنْ صُوغَرَ إلَى حُورُونايِمَ وَعِجلَةَ شَلِيشَةَ. فَحَتَّى مِياهُ نِمرِيمَ جَفَّتْ.»

Sunetul strigătelor lor răsună din Heşbon până la Eleale şi Iahaţ, din Ţoar până la Horonaim şi Eglat-Şelişia, căci până şi apele Nimrimului sunt secate.

35 ي َقُولُ اللهُ: «سَأمْنَعُ شَعبَ مُوآبَ مِنْ تَقدِيمِ الذَّبائِحِ فِي المُرتَفعاتِ، وَتَقدِيمِ القَرابِينِ لآلِهَتِهِمْ.

În Moab voi face ca oamenii să înceteze să mai aducă jertfe pe înălţimi şi să mai ardă tămâie în cinstea zeilor lor, zice Domnul.

36 « لِذَلِكَ، يَنُوحُ قَلبِي عَلَى مُوآبَ مِثلَ نايٍ. يَنُوحُ قَلبِي عَلَى رِجالِ قِيرَ حارِسَ مِثلَ نايٍ لأنَّ ثَروَةَ مُوآبَ هَلَكَتْ.

De aceea, inima mea jeleşte ca un fluier pentru Moab, jeleşte ca un fluier pentru oamenii din Chir-Hareset, căci averile pe care le-au strâns au pierit.

37 ل أنَّ كُلَّ رَأسٍ أصلَعُ، وَكُلَّ لِحيَةٍ مَحلُوقَةٌ. الجُرُوحُ عَلَى أيدِيهِمْ، وَالخَيْشُ عَلَى أجْسامِهِمْ.

Toate capetele sunt rase, toate bărbile sunt tăiate; toate mâinile au tăieturi şi toate coapsele sunt acoperite cu saci.

38 ف ِي كُلِّ ساحاتِ مُدُنِها نَوْحٌ لأنِّي كَسَرْتُ مُوآبَ مِثلَ إناءٍ لا يَرغَبُ فِيهِ أحَدٌ،» يَقُولُ اللهُ.

Pe toate acoperişurile Moabului şi în pieţe este doar jale, căci am sfărâmat Moabul ca pe un vas, care nu mai place nimănui, zice Domnul.

39 « يُنُوحُ أهلُ مُوآبَ وَيَقُولُونَ: تَحَطَّمَ شَعبُ مُوآبَ! أعطَى ظَهرَهُ بِخِزيٍ! صارَ أُضحُوكَةً وَعِبرَةً تُرعِبُ جَميعَ مَنْ هُمْ حَولَهُ.»

Cât este de zdrobit Moabul! Cum jelesc cu toţii! Cum îşi apleacă Moab spatele plin de ruşine! Moab a devenit o pricină de râs şi de groază pentru toţi cei din jur.»“

40 ل أنَّ هَذا هُوَ ما يَقُولُهُ اللهُ: «سَيَكُونُ الأمرُ كَنَسرٍ مُنقَضٍّ وَباسِطٍ جَناحَيهِ عَلَى مُوآبَ.

„Aşa vorbeşte Domnul: «Iată, un vultur se năpusteşte şi îşi întinde aripile peste Moab.

41 أ ُخِذَتِ المُدُنُ، وَهُزِمَتِ الحُصُونُ. فِي ذَلِكَ اليَومِ، سَتَكُونُ قَلُوبُ أقوِياءِ مُوآبَ كَقَلبِ امْرأةٍ فِي آلامِ الوِلادَةِ.

Cheriotul va fi cucerit şi fortăreţele îi vor fi capturate. În ziua aceea, inima vitejilor Moabului va fi ca inima unei femei în durerile naşterii.

42 ل َنْ يَعُودَ مُوآبُ شَعباً فِيما بَعْدُ، لأنَّهُ تَعَظَّمَ عَلَى اللهِ.

Moabul va fi nimicit dintre popoare pentru că s-a semeţit împotriva Domnului.

43 ي َقُولُ اللهُ: «خَوفٌ وَحُفرَةٌ ومِصيَدَةٌ عَلَيكَ يا ساكِنَ مُوآبَ.

Teroarea, groapa şi laţul te aşteaptă, locuitor al Moabului, zice Domnul.

44 م َنْ يَهرُبُ مِنَ الخَوفِ سَيَقَعُ فِي الحُفرَةِ. وَالَّذِي يَصْعَدُ مِنَ الحُفرَةِ، سَيُمسَكُ بِالمِصيَدَةِ. لأنِّي سَأجلِبُ هَذا عَلَى شَعبِ مُوآبَ فِي سَنَةِ عِقابِهِمْ.» يَقُولُ اللهُ.

Cine va fugi de teroare va cădea în groapă, şi cine se va ridica din groapă va fi prins în laţ, căci Eu aduc asupra Moabului anul pedepsei lui, zice Domnul.

45 « فِي ظِلِّ حَشبُونَ وَقَفَ الهارِبُونَ بِلا قُوَّةٍ، لأنَّ ناراً خَرَجَتْ مِنْ حَشْبُونَ، وَلَهِيباً مِنْ بَيتِ سِيحُونَ، وَسَيَلتَهِمُ نَواصِيَ مُوآبَ، وَرَؤوسَ أُولَئِكَ الَّذِينَ يَحتَفِلُونَ.

Fugarii stau fără putere la umbra Heşbonului, căci un foc iese din Heşbon, o flacără iese din mijlocul lui Sihon, care mistuie fruntea Moabului şi capetele fiilor tumultului.

46 و َيلٌ لَكَ يا مُوآبُ! شَعبُ كَمُوشَ قَدْ فَنِيَ. لأنَّ أبناءَكَ أُخِذُوا إلَى السَّبيِ، وَبَناتِكَ إلَى الأسرِ.

Vai de tine, Moabule! Poporul lui Chemoş este nimicit! Fiii tăi sunt luaţi în captivitate şi fiicele tale în exil.

47 « لَكِنِّي سَأُعِيدُ ما أُخِذَ مِنْ مُوآبَ فِي أيّامٍ لاحِقَةٍ. هَذِهِ هِيَ نِهايَةُ الحُكمِ عَلَى مُوآبَ.» يَقُولُ اللهُ.

Dar în zilele de pe urmă, îi voi aduce înapoi pe captivii Moabului, zice Domnul.»“ Aici se sfârşeşte judecata asupra Moabului.