1 و َتَكَلَّمَ اللهُ بِكُلِّ هَذا الكَلامِ فَقالَ:

Apoi Dumnezeu a rostit toate aceste cuvinte:

2 « أنا إلَهُكَ الَّذِي أخْرَجَكَ مِنْ أرْضِ مِصرَ، مِنْ بَيْتِ العُبُودِيَّةِ.

„Eu sunt Domnul, Dumnezeul tău, Care te-am scos din ţara Egiptului, din casa sclaviei.

3 « لا تَعْبُدْ آلِهَةً أُخْرَى مَعِي.

Să nu ai alţi dumnezei în afară de Mine!

4 « لا تَصنَعْ لِنَفسِكَ تَمثالاً بِأيِّ شَكلٍ مِمّا فِي السَّماواتِ مِنْ فَوقُ، أوْ عَلَى الأرْضِ مِنْ تَحتُ، أوْ فِي الماءِ مِنْ تَحتِ الأرْضِ.

Să nu-ţi faci vreun idol reprezentând vreun lucru de sus din cer, de jos de pe pământ sau din apele de sub pământ.

5 ل ا تَسجُدَ لَها أوْ تَعبُدَها، لِأنِّي أنا إلَهَكَ إلَهٌ غَيُّورٌ. أحْسِبُ خَطايا الآباءِ فِي أولادِهِمْ وَأحْفَادِهِمْ وَأولادِ أحْفادِهِمُ مِنَ الَّذينَ يُبغِضُونَنِي.

Să nu te închini înaintea lor şi să nu le slujeşti, fiindcă Eu, Domnul, Dumnezeul tău, sunt un Dumnezeu gelos, Care pedepsesc copiii pentru nelegiuirea părinţilor lor, până la a treia sau a patra generaţie a celor ce Mă urăsc

6 ل َكِنِّي أُحسِنُ لِلَّذينَ يُحِبُّونَنِي وَيَحفَظُونَ وَصايايَ إلَى الجِيلِ الألفِ.

şi Îmi arăt îndurarea până la a mia generaţie a celor ce Mă iubesc şi împlinesc poruncile Mele.

7 « لا تَنْطِقْ بِاسْمِ إلَهِكَ عَبَثاً، لِأنَّ اللهَ لَنْ يُبَرِّئَ مَنْ يَنْطِقُ بِاسْمِهِ عَبَثاً.

Să nu foloseşti nesăbuit Numele Domnului, Dumnezeul tău, căci Domnul nu va lăsa nepedepsit pe cel care va folosi nesăbuit Numele Lui.

8 « تَنَبَّهْ لِيَومِ السَّبتِ وَخَصِّصْهُ للهِ.

Adu-ţi aminte de ziua de Sabat, ca s-o sfinţeşti!

9 ت َعمَلُ سِتَّةَ أيّامٍ تُنْهِي فِيها مَا عَلَيكَ مِنْ أعْمالٍ.

Să lucrezi şase zile şi să-ţi faci toată lucrarea ta,

10 و َأمّا اليَومُ السَّابِعُ فَهُوَ سَبتٌ، أيْ راحَةٌ، إكْراماً لإلَهِكَ. فَلا تَعمَلْ أيَّ عَمَلٍ فِيهِ، لا أنتَ وَلا ابْنُكَ وَلا ابْنَتُكَ وَلا عَبْدُكَ وَلا جارِيَتُكَ، وَلا حَيواناتُكَ، وَلا الغَرِيبُ المُقِيمُ فِي مُدُنِكَ.

dar ziua a şaptea este Sabatul Domnului, Dumnezeul tău; să nu faci nici o lucrare nici tu, nici fiul tău sau fiica ta, nici sclavul tău, nici sclava ta, nici vitele tale şi nici străinul care locuieşte în cetatea ta.

11 ف َاللهُ خَلَقَ السَّماءَ وَالأرْضَ وَالبِحارَ وَكُلَّ ما فِيها فِي سِتَّةِ أيّامٍ، وَاستَراحَ فِي اليَومِ السّابِعِ. لِهَذا بارَكَ اللهُ اليَومَ السّابِعَ وَقَدَّسَهُ.

Căci în şase zile a făcut Domnul cerurile, pământul, marea şi tot ce este în ele, dar în ziua a şaptea s-a odihnit. De aceea a binecuvântat Domnul ziua de Sabat şi a sfinţit-o.

12 « أكرِمْ أباكَ وَأُمَّكَ، لِكَي يَطُولَ عُمْرُكَ عَلَى الأرْضِ الَّتِي يُعطِيها إلَهُكَ لَكَ.

Cinsteşte-l pe tatăl tău şi pe mama ta, pentru ca să trăieşti mult timp în ţara pe care ţi-o va da Domnul, Dumnezeul tău!

13 « لا تَقْتُلْ.

Să nu ucizi!

14 « لا تَزْنِ.

Să nu comiţi adulter!

15 « لا تَسْرِقْ.

Să nu furi!

16 « لا تَشْهَدْ عَلَى صَاحِبِكَ زُوراً.

Să nu depui mărturie falsă împotriva semenului tău!

17 « لا تَشْتَهِ بَيتَ صَاحِبِكَ، وَلا تَشْتَهِ زَوجَتَهُ أوْ عَبدَهُ أوْ جارِيَتَهُ أوْ ثَورَهُ أوْ حِمارَهُ، أوْ أيَّ شَيءٍ يَخُصُّ صاحِبَكَ.» خَوفُ الشَّعبِ مِنَ الله

Să nu pofteşti casa semenului tău; să nu o pofteşti pe soţia semenului tău, să nu pofteşti sclavul sau sclava lui, boul sau asinul lui şi nici vreun alt lucru care este al semenului tău!“

18 و َرَأى الشَّعبُ الرَّعدَ وَالبَرقَ وَالدُّخانَ الَّذِي عَلَى الجَبَلِ، وَسَمِعُوا صَوتَ البُوقِ. فارتَعَدَ الشَّعبُ خَوفاً وَوَقَفُوا مِنْ بَعِيدٍ

Tot poporul vedea tunetele şi fulgerele care aveau loc, vedea muntele fumegând şi auzea sunetul trâmbiţei; poporul tremura de frică şi stătea la depărtare.

19 و َقالُوا لِمُوسَى: «تَكَلَّمْ أنْتَ إلَينا فَنَسمَعُكَ. لَكِنْ قُلْ للهِ أنْ لا يَتَكَلَّمَ إلَينا لِئَلّا نَمُوتَ.»

Ei i-au zis lui Moise: – Vorbeşte-ne tu însuţi şi vom asculta; dar să nu ne mai vorbească Dumnezeu căci vom muri!

20 و َقالَ مُوسَى لِلشَّعبِ: «لا تَخافُوا، لِأنَّ اللهَ قَدْ جاءَ لِيَمتَحِنَكُمْ، كَي تَهابُوهُ وَلا تُخطِئُوا.»

Moise a răspuns poporului: – Nu vă temeţi, pentru că Dumnezeu a venit doar ca să vă pună la încercare şi să aveţi în voi frica de El, pentru ca să nu păcătuiţi.

21 ف َوَقَفَ الشَّعبُ مِنْ بَعِيدٍ، وَأمّا مُوسَى فَاقتَرَبَ إلَى السَّحابَةِ الكَثِيفَةِ الَّتِي كانَ اللهُ فِيها.

Poporul stătea la depărtare, iar Moise s-a apropiat de negura unde se afla Dumnezeu.

22 و َقالَ اللهُ لِمُوسَى: «هَذا ما تَقُولُهُ لِبَنِي إسْرائِيلَ: ‹هَا إنَّنِي قَدْ تَكَلَّمْتُ مَعَكُمْ مِنَ السَّماءِ.

Domnul i-a zis lui Moise: „Aşa să vorbeşti israeliţilor: «Voi înşivă aţi văzut că v-am vorbit din ceruri.

23 ف َلا تَصنَعُوا لَكُمْ آلِهَةً مِنَ الفِضَّةِ أوِ الذَّهَبِ لِتَعبُدُوها مَعِي، وَلا تَصنَعُوها لِأنفُسِكُمْ.›

Să nu vă faceţi zei de argint şi nici zei de aur pe care să-i puneţi alături de Mine.

24 « اصْنَعْ لِي مَذْبَحاً مِنْ تُرَابٍ، وَاذْبَحْ عَلَيهِ الذَّبائِحَ الصّاعِدَةَ وَتَقدِماتِ السَّلامِ مِنْ غَنَمِكَ وَبَقَرِكَ. افعَلْ ذَلِكَ فِي كُلِّ مَكانٍ أُحَدِّدُهُ لِذِكْرِ اسْمِي. فَآتِي إلَيكَ وَأُبارِكُكَ.

Să-Mi faceţi un altar de pământ şi să aduceţi pe el arderile voastre de tot şi jertfele de pace, oile şi boii. Oriunde voi face ca Numele Meu să fie pomenit, voi veni şi vă voi binecuvânta.

25 « وَإنْ صَنَعتَ لِي مَذبَحاً مِنْ حِجارَةٍ، فابْنِهِ مِنْ حِجارَةٍ لُمْ تُشَّذَبْ بِإزْميلٍ. إنِ استَخدَمْتَ الإزْمِيلَ تُنَجِّسُها.

Dacă-Mi veţi face un altar de piatră, să nu-l zidiţi din pietre cioplite, pentru că, atunci când veţi pune dalta pe piatră, o veţi pângări.

26 و َلا تَصعَدْ إلَى مَذبَحِي عَلَى سُلَّمٍ لِئَلّا يَنكَشِفَ عُرْيُكَ.»

Să nu vă urcaţi la altarul Meu pe trepte, pentru ca să nu vi se descopere goliciunea înaintea lui.»“