1 « أتَقدِرُ أنْ تَسحَبَ لَوِياثانَ مِنَ الماءِ بِصِنّارَةٍ؟ أوْ تَقدِرُ أنْ تَربِطَ فَكَّيهِ بِحَبلٍ؟

Poţi tu prinde leviatanul cu undiţa sau îi poţi lega limba cu o funie?

2 أ تَقدِرُ أنْ تَضَعَ رِباطاً فِي أنفِهِ؟ وَهَلْ تَقدِرُ أنْ تَختَرِقَ فَكَّهُ بِخَطّافٍ؟

Poţi să-i treci o funie prin nări sau să-i străpungi falca cu un cârlig?

3 أ يَسْتَرْحِمُكَ، أوْ يُحاوِلُ أنْ يُرضِيَكَ لِتَعفُو عَنهُ؟

Îţi va face el multe rugăminţi, îţi va vorbi el cu glas dulce?

4 أ يَقطَعُ مَعَكَ عَهداً؟ أتَتَّخِذُهُ عَبداً لَكَ دائِماً؟

Va încheia un legământ cu tine, ca să te slujească întotdeauna?

5 أ تُلاعِبُهُ كَعُصفُورٍ؟ أتَرْبِطُهُ لِتَتَفَرَّجَ عَلَيهِ فَتَياتُكَ؟

Te vei juca tu cu el precum cu o pasăre sau îi vei pune lesă ca să-l ai pentru fetele tale?

6 ه َلْ يُساوِمُ الصَّيادُونَ عَلَى شِرائِهِ؟ وَهَلْ يُقَسِّمُونَهُ بَينَ التُّجّارِ؟

Fac negustorii comerţ cu el? Este împărţit el între comercianţi?

7 أ تَملأُ جِلدَهُ حِراباً، وَرَأسَهُ رِماحاً؟

Îi vei acoperi pielea cu harpoane sau capul cu căngi?

8 « المِسْهُ مَرَّةً، وَانْظُرْ أيَّةَ مَعْرَكَةٍ سَتُواجِهُ! لَنْ تَمَسَّهُ ثَانِيَةً!

Dacă vei pune mâna pe el, îţi vei aduce aminte de luptă şi nu o vei mai face a doua oară!

9 ح َقّاً يَخِيبُ أمَلُ الإنْسانِ فِي إخْضاعِهِ. إذْ يَقَعُ أرْضاً لِمُجَرَّدِ رُؤيَتِهِ.

Orice speranţă de a-l prinde e o înşelătorie. Numai când îl vezi, eşti deja îngrozit!

10 م ا مِنْ شُجاعٍ يَجْرُؤُ أنْ يُوقِظَهُ، فَمَنْ يَقِفُ بِوَجهِي أنا؟

Nimeni nu are curajul să-l întărâte. Cine atunci Mi s-ar putea împotrivi?

11 م َنْ واجَهَنِي وَرَبِحَ؟ كُلُّ شَيءٍ تَحتَ السَّماءِ لِي.

Cine Mi-a dat vreodată ceva, ca Eu să trebuiască să-i dau înapoi? Totul de sub ceruri Îmi aparţine.

12 « لَنْ أسكُتَ عَنِ الحَدِيثِ عَنْ أطرافِهِ أوْ قُوَّتِهِ العَظِيمَةِ أوْ شَكلِهِ الجَمِيلِ.

Nu voi înceta să vorbesc despre mădularele lui, despre puterea lui cea mare sau despre minunata lui întocmire.

13 م َنْ يَقدِرُ أنْ يَخلَعَ عَنهُ ثَوبَهُ الخارِجِيَّ؟ مَنْ يَقدِرُ أنْ يَختَرِقَ دِرْعَهُ المُزدَوَجَ؟

Cine-i poate scoate haina? Cine poate pătrunde între fălcile lui ?

14 م َنْ يَقدِرُ أنْ يَفتَحَ فَكَّيهِ الجَبّارَيْنِ؟ فَأسنانُهُ دائِرَةُ رُعْبٍ.

Cine ar îndrăzni să deschidă poarta gurii sale? Dinţii ce o înconjoară sunt de temut.

15 ظ َهرُهُ مِثلَ صُفُوفٍ مِنَ الدُّرُوعِ المُغلَقَةِ بِإحكامٍ كَما بِخَتْمٍ.

Spatele lui e făcut din şiruri de scuturi, legate strâns împreună;

16 ق َريبٌ أحَدُها مِنَ الآخَرِ، فَلا تَستَطِيعُ الرِّيحُ أنْ تَدخُلَ بَينَها.

fiecare e aşa apropiat de celălalt, încât nici aerul nu poate trece printre ele.

17 و َيَتَّصِلُ أحَدُها بِالآخَرِ، فَتَتَشابَكُ وَلا تَنفَصِلُ.

Sunt unite unele cu altele, se ţin împreună şi nu pot fi despărţite.

18 ع ِطاسُهُ يُشْبِهُ وَميضَ النُّورِ، وَالشَّرُّ فِي عَينَيهِ مِثلُ أشِعَّةِ الفَجْرِ.

Strănuturile lui fac să strălucească lumina, ochii lui sunt ca pleoapele zorilor.

19 م ِنْ فَمِهِ تَخرُجُ مَشاعِلُ لَهَبٍ، تَنفَلِتُ كَالشَّرارِ!

Din gura lui ies torţe aprinse; el scapără scântei de foc.

20 و َمِنْ أنفِهِ يَخْرُجُ دُخّانٌ، كَأنَّهُ بُخارٌ مِنْ قِدْرٍ يَغلِي فَوقَ نارٍ مِنْ قَصَبٍ.

Din nările lui iese fum, ca dintr-un vas care fierbe pe un foc de uscături.

21 ن َفَسُهُ يُشعِلُ الجَمْرَ، وَمِنْ فَمِهِ يَخرُجُ لَهَبٌ.

Suflarea lui aprinde cărbunii şi gura lui aruncă flăcări.

22 ف ِي عُنُقِهِ قُوَّةٌ هائِلَةٌ، وَكُلُّ مَنْ يَراهُ يَرتَعِبُ.

În grumaz îi stă puterea şi înaintea lui merge groaza.

23 ط َيّاتُ جِلْدِهِ مُتَلاصِقَةٌ، لا يُمكِنُ فَصلُها.

Straturile cărnii sale se ţin împreună, sunt ca turnate pe el, de neclintit.

24 ق َلبُهُ مَسبُوكٌ كَصَخرَةٍ. كَحَجَرِ الرَّحَى السُّفلِي فَلا يَتَزَحزَحُ.

Pieptul îi este tare ca piatra, tare ca piatra de moară de dedesubt.

25 ي َنهَضُ فَيَخافُ حَتَّى الأقوِياءُ، وَيَرتَبِكُونَ مِنَ الضَرَباتِ الشَّدِيدَةِ.

Când el se ridică, cei puternici tremură; groaza lui îi pune pe fugă.

26 ي َصِلُ إلَيهِ السَّيفُ وَلا يُخْتَرِقُ جِلْدَهُ، وَكَذَلِكَ الحَربَةُ وَالسَّهمُ وَالرُّمحُ.

Deşi sabia îl atinge, nu îi face nimic, la fel nici suliţa, săgeata sau lancea.

27 ا لحَدِيدُ عِندَهُ كَالقَشِّ، وَالنُّحاسُ كَالخَشَبِ المَنخُورِ.

Pentru el fierul e ca paiul şi bronzul ca lemnul putred.

28 ل ا يَهرُبُ مِنْ سَهمٍ، وَحِجارَةُ المِقلاعِ تَرتَدُّ عَنهُ كَالقَشِّ.

Săgeata nu-l pune pe fugă, pietrele aruncate cu praştia sunt ca pleava,

29 إ نْ ضَرَبَتهُ عَصاً غَليظَةٌ، يَحْسَبُها قَشَّةً، وَيَهزَأُ بِأصْواتِ الرِّماحِ.

buzduganul e pentru el ca un pai; râde la şuieratul suliţei.

30 ب َطنُهُ أشبَهُ بِشَظايا فَخّارٍ مُكَسَّرَةٍ حادَّةٍ، يَترُكُ عَلاماتٍ فِي الوَحلِ كَدَرّاسَةٍ.

Dedesubtul lui arată ca un strat de cioburi ascuţite; lasă în noroi o urmă ca o grapă trasă.

31 ي ُقَلِّبُ البَحرَ كَحِساءٍ يَغلِي فِي قِدْرٍ، وَيَجعَلُ البَحرَ يُزْبِدُ كَقِدْرٍ تُمزَجُ فِيهِ المَراهِمُ.

Face adâncul să fiarbă ca un cazan, face marea să clocotească ca un vas cu untdelemn.

32 ي َتْرُكُ أثَراً خَلْفَهُ، فَتَظُنُّ البَحرَ العَمِيقَ أشْيَبَ!

Lasă o urmă luminoasă după el, de parcă adâncul ar avea plete albe.

33 ه ُوَ بِلا نَظِيرٍ عَلَى الأرْضِ، مَخلُوقٌ بِلا خَوفٍ.

Nu este nimic pe pământ ca el, este făcut să fie fără frică.

34 ي َحتَقِرُ كُلَّ مُتَعالٍ هُوَ مَلِكٌ عَلَى كُلِّ مَخلُوقٍ مُتَكَبِّرٍ.»

Priveşte cu dispreţ tot ce este înălţat, este împărat peste tot ce este mândru.“