1 و َكَلَّمَ اللهُ مُوسَى فَقالَ لَهُ:

Domnul i-a zis lui Moise:

2 « كَلِّمْ هارُونَ وَنَسلَهُ وَقُلْ لَهُمْ أنْ يَتَجَنَّبُوا استِخدامَ التَّقدِماتِ الَّتِي يُكَرِّسُها الشَّعبُ لِي وَحدِي. فَهُمْ بِهَذا يُدَنِّسُونَ اسْمِي، أنا يهوه.

„Spune-le lui Aaron şi fiilor săi să aibă respect faţă de lucrurile sfinte care-Mi sunt închinate de către israeliţi şi să nu profaneze Numele Meu cel sfânt. Eu sunt Domnul.

3 ق ُلْ لَهُمْ: مِنَ الآنَ فَصاعِداً، مَنْ يَقتَرِبُ مِنْ أولادِكُمْ إلَى التَّقدِماتِ المُقَدَّسَةِ الَّتِي يُكَرِّسُها بَنُو إسْرائِيلَ للهِ وَحدَهُ، فَهُوَ نَجِسٌ. يَنبَغِي أنْ يُعزَلَ مِنْ مَحضَرِي، أنا اللهَ.

Să le spui: «Dacă vreunul dintre urmaşii voştri din generaţiile viitoare se va apropia, în timp ce va fi necurat, de lucrurile sfinte, pe care israeliţii le dau Domnului, atunci omul acela să fie nimicit din prezenţa Mea. Eu sunt Domnul.

4 « لا يُسْمَحُ لأيِّ رَجُلٍ مِنْ نَسلِ هارُونَ لَدَيهِ بَرَصٌ أوْ إفرازٌ مِنْ جَسَدِهِ، أنْ يَأكُلَ مِنَ الطَّعامِ المُقَدَّسِ إلَى أنْ يُصبِحَ طاهِراً. فَمَنْ لَمَسَ شَخْصاً أوْ شَيئاً تَنَجَّسَ بِسَبَبِ لَمسِهِ جَسَداً مَيِّتاً، أوْ لَمَسَ رَجُلاً أفرَزَ سائِلاً مَنَوِيّاً،

Nici unul dintre urmaşii lui Aaron care va avea o rană de lepră sau care va suferi de vreo scurgere, să nu mănânce din lucrurile sfinte până nu va fi curat. Oricine va atinge vreun lucru care a devenit necurat din cauza unui trup mort sau a unui bărbat care a avut o scurgere de sămânţă,

5 أ وْ لَمَسَ حَيواناً زاحِفاً نَجِساً، أوْ شَخصاً نَجِساً، مَهما كانَ سَبَبُ نَجاسَتِهِ،

oricine va atinge vreun animal care mişună, prin care poate ajunge necurat sau vreun om prin care poate ajunge necurat, oricare ar fi necurăţia lui,

6 ف َالشَّخصُ الَّذِي يَلمِسُ يَكُونُ نَجِساً إلَى المَساءِ. لا يُمكِنُهُ أنْ يَأكُلَ مِنَ الطَّعامِ المُقَدَّسِ إلّا بَعدَ أنْ يَغسِلَ جَسَدَهُ بِماءٍ.

acela care va atinge un astfel de lucru va fi necurat până seara. El nu va putea mânca din lucrurile sfinte până nu-şi va spăla trupul cu apă.

7 و َحِينَ تَغرُبُ الشَّمسُ يَكُونُ طاهِراً. بَعدَ ذَلِكَ يُمكِنُهُ أنْ يَأكُلَ مِنَ الطَّعامِ المُقَدَّسِ لِأنَّهُ طَعامُهُ.

La asfinţitul soarelui va fi curat; după aceea va putea mânca din lucrurile sfinte, căci acestea sunt hrana sa.

8 « لا يَنبَغِي أنْ يَأكُلَ الكاهِنُ حَيواناً ماتَ وَحْدَهُ أوْ مَزَّقَهُ حَيوانٌ بَرِّيٌّ، لأنَّهُ يَتَنَجَّسُ بِهِ. أنا اللهُ.

Să nu mănânce din ceva mort sau din ceea ce a fost sfâşiat de animalele sălbatice, ca să nu ajungă necurat. Eu sunt Domnul.

9 « لِيُحافِظِ الكَهَنَةُ عَلَى شَعائِرِي، لِئَلّا يأثَمُوا وَيَمُوتوا فِي المَكانِ المُقَدَّسِ لِأنَّهُمْ دَنَّسُوا تَعالِيمِي. أنا اللهَ أُقَدَّسَكُمْ.

Preoţii să păzească poruncile Mele ca să nu se încarce cu păcat şi să moară din cauză că le-au necinstit. Eu sunt Domnul; Eu îi sfinţesc.

10 « لا يُسْمَحُ لِغَريبٍ بأنْ يَأكُلَ مِنَ الطَّعامِ المُقَدَّسِ، وَلا ضَيْفُ الكاهِنِ وَلا أجِيرٌ عِنْدَهُ.

Nici un om care nu este preot să nu mănânce din lucrurile sfinte. Nici oaspetele şi nici cel angajat de preot ca ziler să nu mănânce din lucrurile sfinte.

11 ل َكِنْ إنِ اشتَرَى كاهِنٌ عَبداً بِمالِهِ، أوْ وُلِدَ عَبدٌ فِي بَيتِهِ، يُسمَحُ لَهُما بِأنْ يَأكُلا مِنَ الطَّعامِ المُقَدَّسِ.

Dar dacă preotul îşi va cumpăra un sclav cu argintul său, acesta va putea să mănânce; de asemenea, sclavii născuţi în familia sa vor putea să mănânce din hrana lui.

12 إ نْ تَزَوَّجَتِ ابْنَةُ الكاهِنِ رَجُلاً مِنْ خارِجِ العائِلَةِ الكَهنُوتِيَّةِ، لا يَعُودُ بِإمكانِها أنْ تَأكُلَ مِنَ التَّقدِماتِ المُقَدَّسَةِ.

Dacă fiica unui preot se va căsători cu un bărbat care nu este preot, ea nu va putea mânca din darurile sfinte.

13 ف َإنْ تَرَمَّلَتِ ابْنَةُ الكاهِنِ أوْ تَطَلَّقَتْ، وَلا أولادَ لَها، وَعادَتْ إلَى بَيتِ أبِيها، كَما فِي أيّامِ شَبابِها، فَيُمكِنُها أنْ تَأكُلَ مِنْ طَعامِ أبِيها. لَكِنْ لا يُسْمَحُ بِذَلِكَ لِأحَدٍ مِنْ خارِجِ العائِلَةِ الكَهنُوتِيَّةِ.

Dar fiica unui preot care a rămas văduvă sau care este divorţată neavând copii şi care s-a întors în casa tatălui ei ca în tinereţe, va putea să mănânce din hrana tatălui ei. Însă nici un om care nu este preot să nu o mănânce.

14 « فإنْ أكَلَ شَخصٌ مِنَ التَّقدِماتِ المُقَدَّسَةِ بِغَيرِ قَصدٍ، يَنبَغِي أنْ يُضِيفَ خُمْسَ الكَمِّيَّةِ الَّتِي أكَلَها، وَيَرُدَّها لِلكاهِنِ تَعوِيضاً عَنِ الطَّعامِ المُقَدَّسِ.

Dacă un om va mânca din lucrurile sfinte fără să-şi dea seama, atunci el va trebui să dea preotului preţul lucrului sfânt şi să adauge încă o cincime la el.

15 « عَلَى الكَهَنَةِ أنْ لا يسمَحُوا بِتَدْنيسِ تَقْدِماتِ بَنِي إسْرائِيلَ للهِ.

Preoţii să nu profaneze lucrurile sfinte pe care israeliţii le aduc Domnului,

16 ف َلا يُحَمِّلُوا الشَّعبَ ذَنباً يَستَحِقُّ العُقُوبَةَ، بِأنْ يَسْمَحُوا لَهُمْ بِأكلِ تَقدِماتِهِمِ المُقَدَّسَةِ. لِأنِّي أنا اللهُ أقَدِّسُهُمْ.»

dându-le voie acestora să mănânce din ele, fiindcă ar aduce asupra lor un păcat de care s-ar face vinovaţi; căci Eu sunt Domnul Care îi sfinţesc.“ Jertfele să fie fără meteahnă

17 و َقالَ اللهُ لِمُوسَى:

Domnul i-a zis lui Moise:

18 « قُلْ لِهارُونَ وَأبْنائِهِ وَكُلِّ بَنِي إسْرائِيلَ: حِينَ يُقَدِّمُ أيُّ إنسانٍ مِنْ بَيتِ إسْرائِيلَ، أوْ أيُّ أجْنَبِيٍّ مُقيْمٍ فِي إسْرائِيلَ، ذَبيحَةً لإيفاءِ نَذْرٍ أوْ كَتَقدِمَةٍ اختِيارِيَّةٍ للهِ ،

„Spune-le lui Aaron, fiilor săi şi tuturor israeliţilor: «Toţi bărbaţii din casa lui Israel şi toţi străinii din Israel care vor dori să aducă o ardere de tot Domnului, fie ca jertfă pentru împlinirea jurămintelor lor, fie ca daruri de bunăvoie,

19 ف َيَنبَغِي أنْ تَكُونَ ذَكَراً لا عَيبَ فِيهِ مِنَ البَقَرِ أوِ الغَنَمِ أوِ الماعِزِ.

să ia un mascul fără meteahnă dintre vite, oi sau capre, după cum doresc şi să-l jertfească.

20 ل ا تُقَدِّمُوا حَيواناً فِيهِ عَيبٌ لِأنَّهُ لَنْ يَكُونَ مَقبُولاً مِنكُمْ.

Să nu aduceţi nici o jertfă care are vreo meteahnă, pentru că nu va fi primită de la voi.

21 « حِينَ يُقَدِّمُ رَجُلٌ مِنَ البَقَرِ أوِ الغَنَمِ ذَبِيحَةَ سَلامٍ للهِ إتماماً لِنَذْرٍ أوْ كَتَقدِمَةٍ اختِيارِيَّةٍ، يَنبَغِي أنْ تَكُونَ بِلا عَيبٍ لِتَكُونَ مَقبُولَةً.

Când cineva va aduce Domnului o jertfă de pace pentru împlinirea unui jurământ deosebit sau ca dar de bunăvoie, din cireadă sau din turmă, va trebui ca aceasta să fie desăvârşită pentru a fi primită; să nu aibă nici o meteahnă.

22 ف َلا تُقَدِّمُوا حَيواناً أعمَى أوْ أعرَجَ أوْ مُشَوَّهاً أوْ ذا بُثُورٍ أوْ أجْرَبَ أوْ أبْرَصَ. لا تُقَدِّمُوا عَلَى المَذبَحِ تَقدِمَةٍ للهِ حَيواناً فِيهِ إحْدَى هَذِهِ العُيُوبِ.

Cele oarbe, lovite, mutilate, cele care au vreo scurgere, râie sau bube pe piele să nu le jertfiţi Domnului şi să nu le puneţi pe altar ca jertfe mistuite de foc pentru Domnul.

23 « يُمكِنُكُمْ أنْ تُقَدِّمُوا ثَوراً أوْ حَمَلاً قَزَماً أوْ مُشَوَّهاً كَتَقدِمَةٍ اختِيارِيَّةٍ، لَكِنَّهُ لا يَكُونُ مَقبُولاً كَنَذْرٍ.

Pentru un dar de bunăvoie veţi putea aduce un bou sau un miel care are un mădular mai lung sau mai scurt, însă ca jertfă pentru împlinirea unui jurământ el nu va fi primit.

24 ل ا تُقَدِّمُوا للهِ حَيواناً خِصيَتُهُ مَرضُوضَةٌ أوْ مَسحُوقَةٌ أوْ مَقطُوعَةٌ. لا يَنبَغِي عَمَلُ هَذا فِي أرْضِكُمْ.

Orice animal care are vreo parte lovită, zdrobită, sfâşiată sau tăiată să nu-l jertfiţi Domnului; să nu aduceţi asemenea jertfe în ţara voastră

25 و َلا تَأخُذُوا مِثلَ هَذِهِ الحَيواناتِ مِنْ غَرِيبٍ وَتُقَدِّمُوها لإلَهِكُمْ، لِأنَّها مُشَوَّهَةٌ وَفِيها عَيبٌ، فَلَنْ تُقبَلَ مِنكُمْ.»

şi să nu primiţi vreun astfel de animal de la un străin pentru a-l aduce ca hrană Dumnezeului vostru; fiindcă sunt mutilate şi au meteahnă, ele nu vor fi primite de la voi.»“

26 و َقالَ اللهُ لِمُوسَى:

Domnul i-a mai zis lui Moise:

27 « حِينَ يُولَدُ بَقَرٌ أوْ غَنَمٌ أوْ ماعِزٌ، يَبقَى المُولُودُ مَعَ أُمِّهِ لِسَبعَةِ أيّامٍ، وَمِنَ اليَومِ الثّامِنِ فَصاعِداً يَكُونُ مَقبُولاً كَتَقدِمَةٍ للهِ.

„Când se naşte un viţel, un miel sau un ied, acesta trebuie să rămână şapte zile cu mama lui, după care, începând cu ziua a opta, poate fi primit ca jertfă mistuită de foc pentru Domnul.

28 « لا تَذبَحُوا بَقَرَةً أوْ نَعجَةً وَابْنَها فِي ذاتِ اليَومِ.

Vaca, oaia sau capra să nu le înjunghiaţi în aceeaşi zi cu fătul lor.

29 « وَحِينَ تُقَدِّمُونَ ذَبِيحَةَ شُكرٍ للهِ ، اذبَحُوها بِطَرِيقَةٍ مَقبُولَةٍ.

Când veţi aduce o jertfă de mulţumire pentru Domnul, să o jertfiţi în aşa fel încât să fie primită de la voi.

30 ي َنبَغِي أنْ تُؤكَلَ فِي ذَلِكَ اليَومِ وَأنْ لا يُتْرَكَ شَيءٌ مِنها حَتَّى الصَّباحِ. أنا اللهُ.

Să fie mâncată în aceeaşi zi; să nu lăsaţi nimic din ea până dimineaţă. Eu sunt Domnul.

31 « فَهَكَذا تُطيعُونَ وَصايايَ وَتَعْمَلُونَ بِها. أنا اللهُ.

Să păziţi poruncile Mele şi să le împliniţi. Eu sunt Domnul.

32 و َلا تُنَجِّسُونَ اسْمِيَ القُدُّوسِ. لِيَتَذَكَّرْ بَنُو إسْرائِيلَ أنِّي قُدُّوسٌ. أنا اللهُ الَّذِي أُقَدِّسُكُمْ.

Să nu profanaţi Numele Meu cel sfânt, ca să fiu sfinţit în mijlocul israeliţilor. Eu sunt Domnul Care vă sfinţesc,

33 أ خرَجْتُكُمْ مِنْ أرْضِ مِصرَ لِأكُونَ إلَهَكُمْ. أنا اللهُ.»

Eu, Cel Care v-am scos din ţara Egiptului ca să fiu Dumnezeul vostru: Eu sunt Domnul. “