1 ي ا إنْسانُ، تَنَبَّأ عَلَى جِبالِ إسْرائِيلَ وَقُلْ: «اسْمَعْنَ يا جِبالَ إسْرائِيلَ كَلامَ اللهِ.

„Tu, fiul omului, profeţeşte cu privire la munţii lui Israel şi spune-le: «Munţi ai lui Israel, ascultaţi Cuvântul Domnului!

2 ه َذا هُوَ ما يَقُولُهُ الرَّبُّ الإلَهُ: ‹سَخِرَ العَدُوُّ بِكُمْ وَقالَ: قَدْ صارَتْ هَذِهِ الجِبالُ وَالمُرتَفَعاتُ مُلكاً لَنا.

Aşa vorbeşte Stăpânul Domn: duşmanul a zis despre voi: ‘Ha! Ha! Aceste înălţimi străvechi au devenit moştenirea noastră!’»

3 ف َلِأنَّهُمْ قالُوا هَذا، تَنَبَّأْ وَقُلْ: هَذا هُوَ ما يَقُولُهُ الرَّبُّ الإلَهُ: قَدْ دَمَّرَكُمُ الَّذِينَ حَولَكُمْ وَسَحَقُوكُمْ لإعطائِكُمْ مُلكاً لِبَقِيَّةِ الأُمَمِ. فَصِرتُمْ مَوضُوعَ حَدِيثٍ وَنَمِيمَةٍ وَذَوِي سُمعَةٍ سَيِّئَةٍ.

De aceea profeţeşte şi spune că aşa vorbeşte Stăpânul Domn: «Da, pentru că v-au pustiit şi v-au strivit din toate părţile, devenind astfel proprietatea celorlalte neamuri, şi pentru că aţi ajuns o pricină de batjocură şi de bârfă pentru popoare,

4 و َلِذا، استَمِعِي يا جِبالَ إسْرائِيلَ إلَى رِسالَةِ الرَّبُّ الإلَهُ: يَتَكَلَّمُ الرَّبُّ الإلَهُ للِجِبالِ وَالتِّلالِ وَالجَداوِلِ وَالأودِيَةِ وَالخرائِبِ وَالمُدُنِ المَهجُورَةِ الَّتِي تَعَرَّضَتْ لِلنَّهبِ وَالِاستِهزاءِ مِنَ الأُمَمِ المُحِيطَةِ بِكُمْ،

de aceea, munţi ai lui Israel, ascultaţi Cuvântul Stăpânului Domn! Aşa vorbeşte Stăpânul Domn munţilor, dealurilor, albiilor, văilor, ruinelor pustii şi cetăţilor părăsite, care au fost jefuite şi batjocorite de restul neamurilor din jurul vostru.

5 ه َذا هُوَ ما يَقُولُهُ الرَّبُّ الإلَهُ: أُقسِمُ بِغِيرَتِي ضِدَّ الأُمَمِ المُحِيطَةِ وَعَلَى كُلِّ أدُومَ الَّذِينَ أخَذُوا أرْضِي بِسُخْرِيَةٍ وَاستَهزاءٍ لِيَستَخدِمُوها لِرَعيِ حَيَواناتِهِمْ.›

Aşa vorbeşte Stăpânul Domn: ‘În focul geloziei Mele am ceva de spus împotriva neamurilor înconjurătoare şi împotriva întregului Edom, pentru că au făcut din ţara Mea moştenirea lor şi s-au bucurat din toată inima lor şi cu dispreţ în sufletul lor să-i jefuiască păşunea.’»

6 « لِهَذا تَنَبَّأْ عَلَى أرْضِ إسْرائِيلَ وَقُلْ لِلجِبالِ وَالتِّلالِ وَالجَداوِلِ وَالوِديانِ: ‹هَذا هُوَ ما يَقُولُهُ الرَّبُّ الإلَهُ: لِإنَّكُمْ تَعَرَّضتُمْ لِهَذا الإذلالِ مِنَ الأُمَمِ، فَإنِّي الآنَ أتَكَلَّمُ بِكُلِّ غِيْرَتِي وَغَضَبِي.»

Profeţeşte cu privire la ţara lui Israel şi spune-le munţilor, dealurilor, albiilor şi văilor că aşa vorbeşte Stăpânul Domn: «Iată, în gelozia şi furia Mea am ceva de spus, din pricina batjocurii pe care aţi suferit-o din partea neamurilor.

7 ه َذا هُوَ ما يَقُولُهُ الرَّبُّ الإلَهُ: «أرفَعُ يَدِي وَأُقسِمُ بِأنَّ الأُمَمَ المُحِيطَةَ بِكُمْ سَتُذَلُّ بِشَكلٍ كامِلٍ.

Aşa vorbeşte Stăpânul Domn: Îmi ridic mâna şi jur că neamurile din jurul vostru îşi vor purta şi ele partea lor de batjocură.

8 « وَأنْتِ يا جِبالَ إسْرائِيلَ، سَتَزرَعِينَ أشجاراً وَتَحمِلِينَ ثِماراً لِشَعبِي إسْرائِيلَ الَّذِي سَيَعُودُ سَرِيعاً.

Cât despre voi, munţi ai lui Israel, veţi avea iarăşi ramuri şi veţi purta din nou rod pentru poporul Meu, Israel, căci se va întoarce în curând.

9 ف َأنا مَعَكُمْ. سَأنتَبِهُ إلَيكُمْ، وَأعتَنِي بِكُمْ، فَتَحْرَثُونَ وَتُزْرَعُونَ.

Iată, Eu Însumi sunt alături de voi! Mă voi întoarce spre voi şi astfel veţi fi lucraţi şi semănaţi.

10 س َأُضاعِفُ سُكّانِ بَيتِ إسْرائِيلَ. وَسَتُسكَنُ مُدُنُكُمْ مِنْ جَدِيدٍ، وَيُعادُ بِناءُ خَرائِبِكُمْ!

Voi pune să locuiască pe voi mulţi oameni, toţi cei din Casa lui Israel! Cetăţile vor fi din nou locuite, iar ruinele vor fi rezidite.

11 س َأُكَثِّرُ البَشَرَ وَالحَيَواناتِ لَدَيكُمْ، فَيُثمِرونَ وَيَكثُرُونَ. سَتَسكُنُونَ فِي أرْضِكُمْ، وَسَتَنالُونَ مِنْ خَيرِي ما لَمْ تَنالوهُ مِنْ قَبلُ. حِينَئِذٍ، تَعلَمُونَ أنِّي أنا اللهُ.

Voi înmulţi pe voi numărul oamenilor şi al animalelor; ei vor deveni numeroşi şi vor fi roditori. Voi face să fiţi locuiţi ca odinioară şi vă voi face mai mult bine decât la început. Şi veţi şti astfel că Eu sunt Domnul.

12 س َأقُودُ كَثِيرينَ مِنْ شَعبِي إسرائِيلَ إلَيكِ يا جِبالَ إسرائِيلَ، فَيَمتَلِكُونَكِ وَتَصِيرِينَ مِيراثاً لَهُمْ. وَلَنْ يُعُودُا مَحرُومِينَ منْ أبنائِهِمْ.»

Voi face să umble iarăşi pe voi oameni şi anume cei din poporul Meu, Israel. Ei vă vor lua din nou în stăpânire şi veţi fi moştenirea lor; nu-i veţi mai lăsa niciodată fără urmaşi.»

13 ه َذا هُوَ ما يَقُولُهُ الرَّبُّ الإلَهُ: «قالَ العَدُوُّ لَكِ يا أرْضَ إسْرائِيلَ: ‹أنتِ تَلتَهِمِينَ سُكّانَكِ، وَقَدْ أفقَدتِ شَعبَكِ أولادَهُ.›

Aşa vorbeşte Stăpânul Domn: « Ţară, pentru că s-a zis despre tine că devorezi oameni şi că ţi-ai sărăcit neamul de copii,

14 و َلِذا لَنْ تَعُودِي آكِلَةً لِلبَشَرِ فِيما بَعْدُ، وَلَنْ تَعُودِي تَحرِمِينَ شَعْبَكِ مِنْ أولادِهِمْ. هَذا هُوَ ما يَقُولُهُ اللهُ.

de aceea nu vei mai devora oameni şi nu-ţi vei mai sărăci neamul de copii, zice Stăpânul Domn.

15 ل َنْ تَسمَعُوا تَعيِيراتِ الأُمَمِ فِيما بَعدُ، وَلَنْ تَحمِلُوا ذُلَّ الشُّعُوبِ الأُخرَى، وَلَنْ تَعُودُوا تَضَعُونَ العَثراتِ أمامَ أُمَّتِكُمْ. يَقُولُ الرّبُّ الإلَهُ.» حِمايَةُ اللهِ لِكَرامَةِ اسمِه

Nu-ţi voi mai da prilej să auzi batjocura neamurilor îndreptată spre tine, nu vei mai purta dispreţul popoarelor şi nu-ţi vei mai face neamul să cadă, zice Stăpânul Domn.»“

16 و َأتَتْ إلَيَّ كَلِمَةُ اللهِ:

Cuvântul Domnului a venit la mine şi mi-a zis:

17 « يا إنْسانُ، حِينَ كانَ بَنو إسْرائِيلَ يَسكُنُونَ فِي أرْضِهِمْ، نَجَّسُوها بِالطَّرِيقَةِ الَّتِي عاشُوا بِها وَبِالشُّرُورِ الَّتِي عَمِلُوها. عاشُوا مِثلَ امْرأةٍ فِي فَترَةِ حَيضِها.

„Fiul omului, cei din Casa lui Israel locuiau în patria lor, dar au spurcat-o prin purtarea lor şi prin faptele lor. Purtarea lor era înaintea Mea la fel de necurată ca necurăţia femeii.

18 ف َسَكَبْتُ كُلَّ غَضَبِي عَلَيهِمْ بِسَبَبِ الدَّمِ الَّذِي سَفَكُوهُ وَبِسَبَبِ الأصنامِ القَذِرَةِ الَّتِي نَجَّسُوا أنفُسَهُمْ بِها.

Atunci Mi-am revărsat furia peste ei din pricina sângelui pe care îl vărsaseră în ţară şi din pricina idolilor cu care o spurcaseră.

19 و َلِذا أدَنتُهُمْ عَلَى سُلُوكِهِمْ وَأعمالِهِمْ، فَشَتَّتُّهُمْ بَينَ الأُمَمِ، وَفَرَّقْتُهُمْ فِي البِلادِ.

I-am risipit printre neamuri şi ei au fost împrăştiaţi prin ţări străine, din pricina purtării lor şi din pricina faptelor lor.

20 و َحِينَ صارُوا بَينَ الأُمَمِ الأُخرَى، نَجَّسُوا اسْمِي وَقلَّلُوا مِنْ قَدرِهِ. حَدَثَ هَذا حِينَ تَكَلَّمَ النّاسُ عَنهُمْ فَقالُوا: ‹هَؤُلاءِ هُمْ شَعبُ اللهِ ، فَلِماذا إذاً تَرَكُوا أرْضَهُ؟›

Când au ajuns printre neamuri, oriunde s-au dus, au profanat Numele Meu cel sfânt, căci se zicea despre ei: «Aceştia sunt cei din poporul Domnului care au trebuit să iasă din ţara lor!»

21 ف َانْزَعَجْتُ لأجلِ اسْمِي الَّذِي نَجَّسَهُ بَنو إسْرائِيلَ وَسَطَ الأُمَمِ الَّتِي تَشَتَّتُوا فِي وَسَطِها.»

Dar am vrut să scap cinstea Numelui Meu cel sfânt pe care-l profanau cei din Casa lui Israel printre neamurile unde ajunseseră.“

22 « لِذَلِكَ قُلْ لِبَني إسْرائِيلَ: هَذا هُوَ ما يَقُولُهُ الرَّبُّ الإلَهُ: ‹يا بَني إسْرائِيلَ، لَمْ أجعَلْكُمْ أُمَّةً لأجلِ أنفُسِكُمْ، وَلَكِنْ لأجلِ اسْمِي المُقَدَّسِ الَّذِي نَجَّستُمُوهُ وَسَطَ الأُمَمِ الَّتِي ذَهَبتُمْ إلَيها.

Prin urmare, spune-le celor din Casa lui Israel că aşa vorbeşte Stăpânul Domn: «Nu de dragul vostru fac aceste lucruri, Casă a lui Israel, ci de dragul Numelui Meu cel sfânt, pe care voi l-aţi profanat în mijlocul neamurilor unde aţi ajuns.

23 و َلِذا سَأعُودُ فَأُقَدِّسُ اسْمِي العَظِيمَ الَّذِي تَنَجَّسَ وَسَطَ الأُمَمِ، وَالَّذِي نَجَّستُمُوهُ فِي وَسَطِهِمْ. حِينَئِذٍ، سَتَعرِفُ تِلكَ الأُمَمُ أنِّي أنا اللهُ ، حِينَ أتَقَدَّسُ فِي وَسَطِكُمْ أمامَهُمْ. هَذا هُوَ ما يَقُولُهُ الرَّبُّ الإلَهُ.

Îmi voi sfinţi Numele Meu cel mare care a fost profanat printre neamuri, Numele pe care voi l-aţi profanat în mijlocul lor. Şi neamurile vor şti că Eu sunt Domnul, zice Stăpânul Domn, când Mă voi arăta sfânt prin voi înaintea ochilor lor.

24 ح ِينَئِذٍ، سَآخُذُكُمْ مِنْ وَسَطِ تِلكَ الأُمَمِ، وَسَأجمَعُكُمْ مِنْ كُلِّ تِلكَ الأراضِي وَأُحضِرُكُمْ إلَى أرْضِكُمْ.

Vă voi lua dintre neamuri, vă voi strânge din toate ţările străine şi vă voi aduce în patria voastră.

25 ح ِينَئِذٍ، سَأرُشُّ عَلَيكُمْ ماءً، فَتُطَهَّرُونَ مِنْ كُلِّ نَجاسَتِكُمْ، وَسَأُطَهِّرُكُمْ مِنْ كُلِّ أصنامِكُمِ القَذِرَةِ.

Vă voi stropi cu apă curată şi veţi fi curăţiţi. Vă voi curăţi de toate necurăţiile voastre şi de toţi idolii voştri.

26 و َسَأُعطِيكُمْ قَلباً جَدِيداً، وَسَأضَعُ رُوحاً جَدِيدَةً فِي داخِلِكُمْ. سَأنزَعُ القَلبَ الحَجَرِيَّ مِنْ جِسمِكُمْ، وَأضَعُ مَكانَهُ قلباً لَحمِيّاً.

Vă voi da o inimă nouă şi voi pune înăuntrul vostru un duh nou. Voi îndepărta inima de piatră din trupul vostru şi vă voi da o inimă de carne.

27 س َأضَعُ رُوحِي فِي داخِلِكُمْ، لِكَي تَحيَوْا بِوَصايايَ وَتَحفَظُوا شَرائِعِي.

Voi pune Duhul Meu înăuntrul vostru şi vă voi face să urmaţi hotărârile Mele, să păziţi legile Mele şi să le împliniţi.

28 و َسَتَسكُنُونَ فِي الأرْضِ الَّتِي أعطَيتُها لِآبائِكُمْ. عِندَئِذٍ سَتَكُونُونَ شَعبِي، وسَأكُونُ أنا إلَهَكُمْ.

Veţi locui în ţara pe care am dat-o strămoşilor voştri. Voi veţi fi poporul Meu, iar Eu voi fi Dumnezeul vostru.

29 و سَأُنقِذُكُمْ مِنْ كُلِّ النَّجاساتِ. وَسَأجمَعُ القَمحَ وَأُكثِّرُهُ، وَلَنْ أعُودَ أجلِبُ عَلَيكُمْ مَجاعاتٍ.

Vă voi scăpa de toate necurăţiile voastre. Voi chema grânele şi le voi înmulţi şi nu voi mai trimite foametea peste voi.

30 س َأُكَثِّرُ ثَمَرَ الأشجارِ وَحَصادَ الحُقُولِ، فَلا تَتَعَرَّضُونَ لِخِزيِ المَجاعَةِ وَسَطَ الأُمَمِ.

Voi înmulţi roadele pomilor şi recolta câmpului, ca să nu mai fiţi de dispreţ printre neamuri din cauza foametei.

31 ف َحِينَ تَتَذَكَّرُونَ مَسالِكَكُمُ الشِّرِّيرَةَ وَأفعالَكُمُ السَّيِّئَةَ، وَسَتَنفُرُونَ مِنْ أنفُسِكُمْ بِسَبَبِ آثامِكُمْ وَأعمالِكُمُ الكَرِيهَةِ.›»

Atunci vă veţi aduce aminte de purtarea voastră cea rea şi de faptele voastre care n-au fost bune şi vă va fi scârbă de voi înşivă din pricina fărădelegilor şi urâciunilor voastre.

32 ي َقُولُ الرَّبُّ الإلَهُ: «لَنْ أعمَلَ هَذِهِ الأُمُورَ لأجلِكُمْ. يَنْبَغِي أنْ تَخجَلُوا مِنْ طُرُقِكُمْ، يا بَيتَ إسْرائِيلَ.»

Dar să ştiţi că lucrurile acestea nu le fac de dragul vostru, zice Stăpânul Domn. Ruşinaţi-vă şi umiliţi-vă din pricina umbletelor voastre, voi, cei din Casa lui Israel!»

33 ه َذا هُوَ ما يَقُولُهُ الرَّبُّ الإلَهُ: «حِينَ أُطَهِّرُكُمْ مِنْ كُلِّ ذُنُوبِكُمْ وَخَطاياكُمْ، سَأُعِيدُكُمْ إلَى مُدُنِكُمْ ثانِيَةً، وَسَتُبنَى الخَرائِبُ،

Aşa vorbeşte Stăpânul Domn: «În ziua când vă voi curăţi de toate fărădelegile voastre, voi face ca cetăţile voastre să fie din nou locuite şi ruinele să fie rezidite.

34 و َسَتُحرَثُ الأرْضُ المَهجُورَةُ، فَلا تَعُودُ خَراباً أمامَ جَميعِ العابِرِينَ بِها.

Ţara pustiită va fi din nou lucrată şi nu va mai fi o pustietate în ochii tuturor trecătorilor.

35 ب َلْ سَيَقُولُ العابِرُونَ: ‹هَلْ جَنَّةُ عَدْنٍ هَذِهِ؟ أهِيَ الأرْضُ الَّتِي كانَتْ خَرِبَةً؟ وَهَلْ هَذِهِ الحُصُونُ، هِيَ المُدُنُ الَّتِي كانَتْ مَهجُورَةً وَمُدَمَّرَةً؟›

Atunci ei vor spune: ‘Ţara aceasta care era pustiită, a ajuns precum grădina Edenului, iar cetăţile care zăceau în ruine, pustiite şi dărâmate, au ajuns aşezări fortificate!’

36 « حِينَئِذٍ، سَتَعرِفُ الأُمَمُ الباقِيَةُ حَولَكُمْ أنِّي أنا اللهَ قَدْ بَنَيْتُ وَزَرَعْتُ هَذِهِ الأرْضِ الخَرِبَةِ.» أنا اللهَ قَدْ تَكَلَّمْتُ.

Şi neamurile care vor rămâne împrejurul vostru vor şti atunci că Eu, Domnul, am rezidit dărâmăturile şi am resădit ce fusese pustiit. Eu, Domnul, am vorbit şi voi face întocmai.»

37 ه َذا هُوَ ما يَقُولُهُ الرَّبُّ الإلَهُ: «سَأجعَلُ بَني إسْرائِيلَ يَطلُبُونَ مِنِّي أنْ أُكَثِّرَهُمْ كَالخِرافِ.

Aşa vorbeşte Stăpânul Domn: «Pe lângă toate aceste lucruri Mă voi lăsa înduplecat de cei din Casa lui Israel şi iată ce voi face pentru ei: îi voi înmulţi pe oameni ca pe o turmă de oi.

38 س َيَكُونُونَ خِرافاً مُقَدَّسَةً، كَالخِرافِ الكَثيرَةِ فِي مَدينَةِ القُدْسِ فِي مَواسِمِ الأعيادِ. سَتَمتَلِئُ المُدُنُ الخَرِبَةُ بِالخِرافِ البَشَرِيَّةِ. حِينَئِذٍ، سَيَعرِفُونَ أنِّي أنا اللهَ قَدْ صَنَعتُ هَذا.»

La fel de numeroase ca turmele pentru jertfe, ca turmele care sunt aduse la Ierusalim la sărbătorile periodice, aşa de pline cu turme de oameni vor fi şi cetăţile lor părăsite. Şi vor şti astfel că Eu sunt Domnul. »“