1 ك َيفَ تَتَباهَى بِشَرِّكَ أيُّها الجَبّارُ، بَينَما يُظهِرُ اللهُ كُلَّ يَومٍ رَحمَتَهُ؟

Viteazule, ce te lauzi cu răutatea ta? Ce te lauzi, tu, care eşti toată ziua o ruşine pentru Dumnezeu?

2 ع َلَى الدَّوامِ تَبتَكِرُ خُطَطاً لِلدَّمارِ. وَلِسانُكَ مُؤذٍ كَشَفرَةٍ حادَّةٍ. يُفَتِّشُ عَنْ طَرِيقٍ لِلكَذِبِ وَالخِداعِ.

Numai dezastru plănuieşte limba ta! Este ca un brici ascuţit, viclean ce eşti!

3 ت ُفَضِّلُ الشَّرَّ عَلَى الخَيرِ، وَالكَذِبَ عَلَى الصِّدقِ. سِلاهْ

Tu iubeşti mai degrabă răul decât binele şi minciuna decât cuvântul drept. Sela

4 أ نتَ وَلِسانُكَ الكاذِبُ تُحِبّانِ الأذَى لِلنّاسِ.

Tu iubeşti numai cuvintele nimicitoare, limbă înşelătoare.

5 ل ِهَذا سَيُمسِكُ اللهُ بِكَ، وَيَقذِفُكَ خارِجَ خَيْمَتِكَ وَيَهْدِمُكَ! وَيَستَأصِلُكَ مِنْ أرْضِ الأحياءِ. سِلاهْ

Dumnezeu te va doborî pe vecie; te va apuca şi te va smulge din cortul tău; te va dezrădăcina din pământul celor vii. Sela

6 س َيَرَى الأخيارُ ما حَدَثَ، فَيَهابُونَ اللهَ، وَيَضحَكُونَ عَلَى الشِّرِّيْرِ.

Cei drepţi vor vedea şi se vor teme; vor râde de el:

7 ا نْظُرْ إلَى الإنسانِ الَّذِي لَمْ يَجعَلِ اللهَ مَلجَأَهُ. يَتَّكِلُ عَلَى ثَرْوَتِهِ، وَإلَى الحَماقَةِ يَلجَأُ.

„Acesta este omul care nu-L lua pe Dumnezeu drept refugiu al său, ci se încredea în marile lui bogăţii şi creştea în putere distrugându-i pe alţii.“

8 أ مّا أنا فَكَشَجَرَةِ زَيتُونٍ خَضراءَ فِي ساحَةِ بَيتِ اللهِ. سَأتَّكِلُ عَلَى صِدقِ مَحَبَّةِ اللهِ إلَى الأبَدِ.

Eu însă sunt ca un măslin verde în Casa lui Dumnezeu, căci mă încred în îndurarea lui Dumnezeu pentru veci de veci.

9 إ لَى الأبَدِ سَأحمَدُكَ عَلَى ما فَعَلْتَ. وَأمامَ أتباعِكَ الأُمَناءِ سَأذكُرُ اسْمَكَ، لأنَّهُ حُلوٌ جِدَّاً!

Te voi lăuda mereu pentru că ai lucrat; voi nădăjdui în Numele Tău, căci este binevoitor faţă de credincioşii Tăi!