1 أ دعُوكَ يا اللهُ يا صَخرَتِي، فَلا تَرفَضْ أنْ تَسمَعَنِي. لِأنَّكَ إنْ سَكَتَّ، سَأكُونُ مِثلَ الهابِطِينَ إلَى الهاوِيَةِ.

Doamne, către Tine strig! Stânca mea, nu rămâne surd la strigătul meu, ca nu cumva, tăcând faţă de mine, să mă asemăn cu cei care se coboară în groapă!

2 ا سْمَعْ صَوتَ تَضَرُّعِي وَأنا أستَغِيثُ بِكَ. رافِعاً يَدَيَّ نَحوَ قُدْسِ الأقداسِ.

Ascultă glasul rugilor mele, atunci când strig către Tine după ajutor, atunci când îmi ridic mâinile spre Locul Tău Preasfânt!

3 ل ا تَجُرَّنِي مَعَ فاعِلِي السُّوءِ، الَّذِينَ يُلقُونَ السَّلامَ مُخَطِّطِينَ لِلشَّرِّ فِي قُلُوبِهِمْ.

Nu mă condamna împreună cu cei răi, împreună cu răufăcătorii, cu cei ce vorbesc de pace semenului lor, dar în inima lor este numai răutate.

4 ع اقِبْهُمْ كَما يَستَحِقُّونَ! عاقِبْهُمْ بِالمَصائِبِ الَّتِي يُخَطِّطُونَها لِلآخَرِينَ! كَما فَعَلُوا بِغَيرِهِمِ افعَلْ بِهِمْ!

Răsplăteşte-le după faptele lor, după răutatea lucrărilor lor; după faptele mâinilor lor să le răsplăteşti! Întoarce asupra lor răsplata cuvenită!

5 و َلِأنَّهُمْ لا يَهتَمُّونَ بِما فَعَلَهُ اللهُ وَصَنَعَهُ. فَسَيُدَمِّرُهُمْ اللهُ ، وَلا يَبنِيهِمْ.

Pentru că ei nu iau aminte la lucrările Domnului şi la faptele mâinilor Lui, El îi va dărâma şi nu îi va mai zidi la loc!

6 أ ُبارِكُ اللهَ لِأنَّهُ اسْتَجابَ لِطِلْباتِي.

Binecuvântat să fie Domnul, căci El a ascultat glasul rugilor mele!

7 ا للهُ قُوَّتِي وَتُرسِي، لِهَذا أثِقُ بِهِ وَأطْمَئِنُّ. إلَى مَعُونَتِي جاءَ، لِهَذا يَبتَهِجُ قَلْبِي، وَأحمَدُهُ بِتَرنِيمِي!

Domnul este tăria mea şi scutul meu! În El mi se încrede inima, şi sunt ajutat. De aceea inima mea chiuie de bucurie şi-I aduc mulţumiri prin cântecele mele!

8 ا للهُ قُوَّةُ شَعبِهِ، مَصْدَرُ انتِصارٍ لِمَلِكِهِ المُختارِ.

Domnul este tăria poporului Său! El este fortăreaţă izbăvitoare pentru unsul Său.

9 ا نصُرْ شَعبَكَ. بارِكْ جَماعَتَكَ. ارعَهُمْ وَتَعَهَّدْهُمْ إلَى الأبَدِ بِرِعايَتِكَ!

Mântuieşte-Ţi poporul! Binecuvântează-Ţi moştenirea! Păstoreşte-i şi sprijină-i pe vecie!