1 و َكانَ شاوُلُ مُوافِقاً عَلَى قَتلِهِ. وَفِي ذَلِكَ اليَومِ بَدَأ اضطِهادٌ شَدِيدٌ عَلَى الكَنِيسَةِ فِي مَدينَةِ القُدسِ. فَتَفَرَّقَ الجَمِيعُ فِي جَمِيعِ أنحاءِ اليَهُودِيَّةِ وَالسّامِرَةِ باسْتِثناءِ الرُّسُلِ. ضِيقٌ لِلمُؤمِنِين

Saul îşi dăduse consimţământul la uciderea lui Ştefan. Chiar în ziua aceea a izbucnit o mare persecuţie împotriva bisericii din Ierusalim şi toţi, în afară de apostoli, s-au împrăştiat prin regiunile Iudeii şi ale Samariei.

2 و َدَفَنَ بَعضُ الرِّجالِ الأتقِياءِ إستِفانُوسَ، وَناحُوا عَلَيهِ نَوحاً شَدِيداً.

Nişte oameni evlavioşi l-au îngropat pe Ştefan şi l-au jelit mult.

3 و َكانَ شاوُلُ يُحاوِلُ تَدمِيرَ الكَنِيسَةِ، فَكانَ يَدخُلُ مِنْ بَيتٍ إلَى آخَرَ، وَيَجُرُّ الرِّجالَ وَالنِّساءَ عَلَى حَدٍّ سَواءٍ، وَيَزُجُّ بِهِمْ فِي السِّجنِ.

Saul însă făcea prăpăd în biserică, intrând prin case, luând cu forţa bărbaţi şi femei şi aruncându-i în închisoare.

4 أ مّا الَّذِينَ تَشَتَّتُوا مِنَ الكَنِيسَةِ فِي كُلِّ مَكانٍ، فَأخَذُوا يَنشُرُونَ البِشارَةَ فِي كُلِّ مَكانٍ. فِيلِبُّسُ يُعلِنُ البِشارَةَ فِي السّامِرَة

Cei ce fuseseră împrăştiaţi vesteau Cuvântul pe oriunde treceau.

5 و َذَهَبَ فِيلِبُّسُ إلَى مَدِينَةِ السّامِرَةِ مُبَشِّراً بِالمَسِيحِ.

Filip s-a coborât într-o cetate a Samariei şi le-a predicat pe Cristos.

6 ف َلَمّا سَمِعَهُ النّاسُ وَرَأَوْا المُعْجِزاتِ الَّتِي كانَ يُجرِيها، انتَبَهُوا انتِباهاً خاصّاً إلَى ما كانَ يَقُولُهُ.

Mulţimile luau aminte în acelaşi gând la cele spuse de Filip, când au auzit şi au văzut semnele pe care le făcea.

7 ف َقَدْ كانَتِ الأرواحُ النَّجِسَةُ تَخرُجُ بِصَرْخاتٍ عالِيَةٍ مِنْ أشخاصٍ كَثِيرِينَ مَسكُونِينَ بِها، كَما شُفِيَ مَشلُولُونَ وَعُرجٌ كَثِيرُونَ.

Căci din mulţi demoniaci ieşeau duhuri rele, scoţând strigăte puternice, şi mulţi paralitici şi şchiopi erau vindecaţi.

8 ف َكانَ هُناكَ فَرَحٌ عَظِيمٌ فِي تِلكَ المَدِينَةِ.

Astfel, a fost o mare bucurie în cetatea aceea.

9 و َكانَ هُناكَ رَجُلٌ اسْمُهُ سِيمُونُ، مارَسَ السِّحرَ فِي تِلكَ المَدِينَةِ مُنذُ زَمَنٍ. وَكانَ يُثِيرُ دَهشَةَ أهلِ السّامِرَةِ بِسِحرِهِ مُدَّعِياً أنَّهُ شَخصٌ عَظِيمٌ.

În cetate era un om pe nume Simon, care practica vrăjitoria şi uimea neamul Samariei, pretinzând că ar fi cineva important.

10 و َكانَ كُلُّ النّاسِ، مِنْ صَغِيرِهِمْ إلَى كَبِيرِهِمْ، يَهْتَمُّونَ بِهِ اهتِماماً كَبِيراً، فَكانُوا يَقُولُونَ: «هَذا الرَّجُلُ هُوَ قُوَّةُ اللهِ الَّتِي تُدعَى ‹القُوَّةَ العَظِيمَةَ.›»

Şi toţi, de la cel mai mic până la cel mai mare, luau aminte la el şi spuneau: „El este puterea lui Dumnezeu, cea numită «mare»!“

11 ك انُوا مُهتَمِّيْنَ بِهِ لِأنَّهُ كانَ قَدْ أدهَشَهُمْ بِسِحرِهِ مُنذُ مُدَّةٍ طَوِيلَةٍ.

Îl ascultau cu luare-aminte pentru că de mult timp îi uimise cu vrăjitoriile lui.

12 ل َكِنَّهُمْ صَدَّقُوا فِيلِبُّسَ عِندَما أعلَنَ لَهُمْ بِشارَةَ مَلَكُوتِ اللهِ وَاسْمَ يَسُوعَ المَسِيحِ، وَتَعَمَّدُوا رِجالاً وَنِساءً.

Dar când au crezut pe Filip, care vestea Evanghelia despre Împărăţia lui Dumnezeu şi despre Numele lui Isus Cristos, au fost botezaţi atât bărbaţi, cât şi femei.

13 و َآمَنَ سِيمُونُ نَفسُهُ. وَبَعدَ أنْ تَعَمَّدَ بَقِيَ قَرِيباً مِنْ فِيلِبُّسَ. وَذُهِلَ لَمّا رَأى الْعَجائِبَ وَالمُعجِزاتِ العَظِيمَةَ الَّتِي كانَتْ تُجرَى.

Chiar şi Simon însuşi a crezut şi, după ce a fost botezat, stătea tot timpul cu Filip şi se mira văzând semnele şi minunile mari care se făceau.

14 ف َلَمّا سَمِعَ الرُّسُلُ المَوجُودُونَ فِي القُدسِ بِأنَّ أهلَ السّامِرَةِ قَبِلُوا رِسالَةَ اللهِ، أرسَلُوا بُطرُسَ وَيُوحَنّا إلَيْهِمْ.

Apostolii care erau în Ierusalim, când au auzit că Samaria primise Cuvântul lui Dumnezeu, i-au trimis la ei pe Petru şi pe Ioan.

15 و َعِندَ وُصُولِهِما، صَلَّيا مِنْ أجلِ المُؤمِنِينَ السّامِرِيِّيْنَ لِكَي يَقْبَلُوا الرُّوحَ القُدُسَ.

Când au ajuns, s-au rugat pentru ei ca să primească Duhul Sfânt.

16 ذ َلِكَ لِأنَّ الرُّوحَ لَمْ يَكُنْ بَعدُ قَدْ حَلَّ عَلَى أيٍّ مِنهُمْ، إلّا أنَّهُمْ كانوا قَدْ تَعَمَّدُوا بِاسْمِ الرَّبِّ يَسُوعَ المَسِيحِ.

Căci Duhul Sfânt nu Se coborâse încă peste nici unul dintre ei, ci fuseseră doar botezaţi în Numele Domnului Isus.

17 ث ُمَّ وَضَعا أيدِيَهُما عَلَيهِمْ، فَقَبِلُوا الرُّوحَ القُدُسَ.

Atunci şi-au pus mâinile peste ei, iar aceia au primit Duhul Sfânt.

18 ف َلَمّا رَأى سِيمُونُ أنَّ الرُّوحَ القُدُسَ يُعطَى بِوَضْعِ أيدِي الرَّسُولَينِ، عَرَضَ عَلَيهِما مالاً.

Când a văzut Simon că Duhul era dat prin punerea mâinilor apostolilor, le-a oferit bani,

19 و َقالَ: «أعطِيانِي أيضاً هَذِهِ المَقدِرَةَ، حَتَّى يَقْبَلَ الرُّوحَ القُدُسَ كُلُّ مَنْ أضَعُ يَدَيَّ عَلَيهِ.»

spunând: – Daţi-mi şi mie autoritatea aceasta, ca oricine peste care-mi pun eu mâinile să primească Duhul Sfânt!

20 ف َقالَ بُطرُسُ: «لِتَهلِكْ أنتَ وَمالُكَ إلَى الأبَدِ، لِأنَّكَ اعتَقَدتَ أنَّكَ تَستَطِيعُ شِراءَ عَطِيَّةِ اللهِ بِمالٍ.

Petru însă i-a zis: – Banii tăi să piară împreună cu tine, pentru că ai crezut că darul lui Dumnezeu s-ar putea obţine cu bani!

21 و َلَيسَ لَكَ حِصَّةٌ أوْ نَصِيبٌ فِي هَذا الأمرِ، لِأنَّ قَلبَكَ لَيسَ سَلِيماً أمامَ اللهِ.

Tu n-ai nici parte, nici sorţ în lucrarea aceasta, pentru că inima ta nu este cinstită înaintea lui Dumnezeu!

22 ف َتُبْ عَنْ شَرِّكَ هَذا وَصَلِّ إلَى الرَّبِّ، لَعَلَّهُ يُسامِحُكَ عَلَى الفِكرَةِ الآثِمَةِ الَّتِي فِي قَلبِكَ.

Pocăieşte-te deci de această răutate a ta şi roagă-te Domnului ca, dacă este posibil, să-ţi ierte această intenţie a inimii tale,

23 ف َأنا أراكَ مُمتَلِئاً مَرارَةً وَعَبداً لِلخَطِيَّةِ.»

căci văd că eşti plin de otravă amară şi în lanţul nedreptăţii!

24 ف َأجابَ سِيمُونُ: «صَلِّيا أنتُما إلَى الرَّبِّ مِنْ أجلِي حَتَّى لا يُصِيبَنِي شَيءٌ مِمّا ذَكَرتُما.»

Simon a răspuns: – Rugaţi-vă voi Domnului pentru mine, ca nimic din ceea ce aţi spus să nu vină peste mine!

25 و َبَعدَ أنْ قَدَّمَ الرَّسُولانِ شَهادَتَهُما وَتَكَلَّما بِكَلِمَةِ الرَّبِّ، عادا إلَى القُدسِ. وَكانا فِي طَرِيقِ عَودَتِهِما يُبَشِّرانِ قُرَىً سامِرِيَّةً كَثِيرَةً. فِيلِبُّسُ وَالَّرَجُلُ الحَبَشيّ

După ce au depus mărturie şi au vorbit despre Cuvântul Domnului, Petru şi Ioan s-au întors în Ierusalim, vestind Evanghelia în multe sate de-ale samaritenilor. Filip şi eunucul etiopian

26 و َكَلَّمَ مَلاكٌ مِنْ عِندِ الرَّبِّ فِيلِبُّسَ فَقالَ: «قُمْ وَاذْهَبْ جَنُوباً إلَى الطَّرِيقِ الصَّحراوِيَّةِ النّازِلَةِ مِنَ القُدسِ إلَى غَزَّةَ.»

Un înger al Domnului i-a vorbit lui Filip astfel: „Scoală-te şi du-te spre sud, pe drumul din pustie, care coboară din Ierusalim spre Gaza!“

27 ف َاسْتَعَدَّ وَذَهَبَ. وَكانَ هُناكَ رَجُلٌ حَبَشِيٌّ هُوَ أحَدُ الخِصْيانِ المَسؤُولِينَ لَدَى المَلِكَةِ كَنداكَةَ مَلِكَةِ الحَبَشَةِ. كانَ مَسؤُولاً عَنْ خَزنَتِها كُلِّها، وَقَدْ ذَهَبَ إلَى القُدسِ لِيَعبُدَ اللهَ.

Filip s-a sculat şi s-a dus. Şi iată că un eunuc etiopian, înalt oficial al lui Candake, regina etiopienilor, şi responsabil peste toată vistieria ei, venise să se închine în Ierusalim,

28 و َكانَ فِي طَرِيقِ عَودَتِهِ جالِساً فِي عَرَبَتِهِ يَقرَأُ كِتابَ النَّبِيِّ إشَعْياءَ.

iar acum se întorcea de acolo, stând în carul lui de călătorie şi citindu-l pe profetul Isaia.

29 ف َقالَ الرُّوحُ لِفِيلِبُّسَ: «اذْهَبْ إلَى تِلكَ العَرَبَةِ وَلازِمها.»

Duhul i-a zis lui Filip: „Du-te şi însoţeşte carul acela!“

30 و َعِندَما رَكَضَ فِيلِبُّسُ إلَى العَرَبَةِ، سَمِعَ الرَّجُلَ يَقرَأُ كِتابَ النَّبِيِّ إشَعْياءَ. فَقالَ لَهُ فِيلِبُّسُ: «أتَفهَمُ ما تَقرَأُهُ؟»

Filip a alergat către el şi l-a auzit pe eunuc citindu-l pe profetul Isaia. El l-a întrebat: – Înţelegi ce citeşti?

31 ف َقالَ: «وَكَيفَ يُمكِنُنِي أنْ أفهَمَ إنْ لَمْ يُفَسِّرْهُ لِي أحَدٌ؟» وَدَعا فِيلِبُّسَ أنْ يَصْعَدَ وَيَجلِسَ مَعَهُ.

Acesta i-a răspuns: – Cum aş putea, dacă nu mă va îndruma cineva? Şi l-a rugat pe Filip să se suie în car şi să se aşeze lângă el.

32 و َأمّا الفَقَرَةُ الَّتِي كانَ يَقرَأُها فَكانَتْ: «كَخَرُوفٍ يُساقُ إلَى الذَّبْحِ، وَكَحَمَلٍ صامِتٍ أمامَ الَّذِين يَجُزُّونَ صُوفَهُ، فَلا يَفتَحُ فَمَهُ.

Pasajul din Scriptură pe care-l citea era acesta: „Ca o oaie care este dusă la tăiere şi ca un miel care tace înaintea celui ce-l tunde, tot aşa nici El nu Şi-a deschis gura.

33 ت َذَلَّلَ وَسُلِبَتْ حُقُوقُهُ. وَلَنْ يَذْكُرَ لَهُ أحَدٌ نَسلاً، لأنَّ حَياتَهُ انتُزِعَتْ مِنَ الأرْضِ.»

În smerenia Lui, dreptatea I-a fost negată. Cine va putea vorbi despre generaţia Lui? Căci viaţa I-a fost luată de pe pământ!“

34 ف َقالَ الرَّجُلُ لِفِيلِبُّسَ: «قُلْ لِي، أرجُوكَ، عَمَّنْ يَتَحَدَّثُ النَّبِيُّ هُنا؟ هَلْ يَتَحَدَّثُ عَنْ نَفسِهِ أمْ عَنْ شَخصٍ آخَرَ؟»

Eunucul l-a întrebat pe Filip: – Spune-mi, te rog, despre cine spune profetul aceste lucruri? Despre sine sau despre altcineva?

35 ف َبَدَأ فِيلِبُّسُ يَتَحَدَّثُ، وَبَشَّرَهُ بِيَسُوعَ، مُبتَدِئاً مِنْ تِلكَ الفِقْرَةِ.

Atunci Filip a luat cuvântul şi, începând de la Scriptura aceasta, i-a vestit Evanghelia despre Isus.

36 و َبَينَما كانا نازِلَينِ فِي الطَّرِيقِ، وَصَلا إلَى بُقعَةٍ فِيها ماءٌ. فَقالَ الرَّجُلُ: «انظُرْ! يُوجَدُ ماءٌ هُنا! فَهَلْ هُناكَ مانِعٌ مِنْ أنْ أتَعَمَّدَ؟»

În timp ce călătoreau de-a lungul drumului, au ajuns la o apă. Eunucul a zis: – Uite apă! Ce mă împiedică să fiu botezat?

37 ف َأجابَ فِيلِبُّسُ: «إنْ كُنتَ قَدْ آمَنْتَ مِنْ كُلِّ قَلبِكَ، يُمكِنُ أنْ تَتَعَمَّدَ.» فَقالَ الرَّجُلُ: «أنا أؤمِنُ بِأنَّ يَسوعَ هُوَ ابْنُ اللهِ.»

(Filip a zis: – Dacă crezi din toată inima ta, poţi! El i-a răspuns: – Cred că Isus Cristos este Fiul lui Dumnezeu!)

38 و َأمَرَ أنْ تَقِفَ العَرَبَةُ. فَنَزَلَ فِيلِبُّسُ وَالرَّجُلُ مَعاً إلَى الماءِ، وَعَمَّدَهُ فِيلِبُّسُ.

A poruncit să stea carul, au coborât amândoi în apă, atât Filip, cât şi eunucul, iar Filip l-a botezat.

39 و َعِندَما خَرَجا مِنَ الماءِ، نَقَلَ رُوحُ الرَّبِّ فِيلِبُّسُ بَعِيداً، فَلَمْ يَعُدِ الرَّجُلُ يَراهُ، لَكِنَّهُ تابَعَ طَرِيقَهُ مُبتَهِجاً.

Când au ieşit din apă, Duhul Domnului l-a răpit pe Filip, astfel că eunucul nu l-a mai văzut şi şi-a continuat drumul bucuros.

40 و َأمّا فِيلِبُّسُ، فَوَجَدَ نَفسَهُ فِي مَدِينَةِ أشدُودَ. وَارتَحَلَ عَبرَ كُلِّ البَلداتِ مُبَشِّراً، حَتَّى وَصَلَ إلَى مَدِينَةِ قَيصَرِيَّةَ.

Filip s-a pomenit în Azot şi, călătorind spre Cezareea, a vestit Evanghelia prin toate cetăţile, până când a ajuns acolo.