1 ب ِكُلِّ قَلْبِي سَأُسَبِّحُ اللهَ. سَأُعَدِّدُ كُلَّ أعمالِهِ العَجِيبَةِ.

Te voi lăuda, Doamne, din toată inima mea, voi povesti toate minunile Tale.

2 ب ِكَ سَأسعَدُ وَأبتَهِجُ أيُّها العَلِيُّ. وَأُرَنِّمُ مَزامِيرَ تَسبِيحاً لاسْمِكَ.

Mă voi bucura şi mă voi veseli în Tine, voi cânta laudă Numelui Tău, Preaînalte!

3 ب ِفَضلِكَ يَرتَدُّ أعدائِي وَيَفِرُّونَ، وَيَسقُطُونَ وَيُقتَلُونَ أمامَكَ.

Duşmanii mei dau înapoi, se poticnesc şi pier dinaintea Ta,

4 ف َإنَّكَ قَضَيْتَ لِي، جَلَسْتَ عَلَى الكُرسِيِّ قاضِياً عادِلاً.

căci Tu ai judecat cauza mea şi mi-ai făcut dreptate; ai şezut pe tron ca Unul Care judeci cu dreptate.

5 و َبَّخْتَ الأُمَمَ الغَرِيبَةَ. أهلَكْتَ الأشْرارَ، وَمَحَوْتَ اسْمَهُمْ إلَى أبَدِ الآبِدِينَ.

Tu ai mustrat neamurile şi l-ai nimicit pe cel rău; le-ai şters numele pentru veci de veci.

6 ق ُضِيَ عَلَى العَدُوِّ! خَرِبَتْ إلَى الأبَدِ مُدُنُهُمْ. اسْتَأْصَلْتَهُمْ مِنْها. أبَدْتَ كُلَّ ذِكْرٍ لَهُمْ.

Duşmanul a sfârşit în ruine veşnice! I-ai smuls cetăţile şi ai dat uitării amintirea lor.

7 أ مّا اللهُ ، فَعَلَى عَرْشِهِ إلَى الأبَدِ. جَعَلَ عَرْشَهُ كُرسِيَّ عَدلٍ.

Domnul însă va trona pe vecie! El Îşi pregăteşte tronul pentru judecată.

8 و َهُوَ يَدِينُ العالَمَ بِعَدلٍ. يَدِينُ الأُمَمَ بِاسْتِقامَةٍ.

El va judeca lumea cu dreptate, va cântări noroadele cu nepărtinire.

9 ف َلْيَكُنِ اللهُ مَلجَأً لِلمَسحُوقِينَ، مَلجَأً لَهُمْ فِي أزمِنَةِ الشِّدَّةِ.

Domnul este o fortăreaţă pentru cel asuprit, o fortăreaţă în vremuri de necaz.

10 و َيَتَّكِلُ عَلَيكَ عارِفُو اسْمِكَ، لِأنَّ اللهَ لا يَتَخَلَّى عَنِ الَّذِينَ يَستَعِينُونَ بِهِ.

Cei ce cunosc Numele Tău se încred în Tine, căci Tu nu-i părăseşti pe cei ce Te caută, Doamne!

11 ر َنِّمُوا تَرانِيمَ تَسبِيحٍ للهِ السّاكِنِ عَلَى جَبَلِ صِهْيَوْنَ. حَدِّثُوا الشُّعُوبَ عَنْ أعمالِهِ العَجِيبَةِ.

Cântaţi Domnului, Care este întronat în Sion! Vestiţi printre popoare isprăvile Lui!

12 ل ا يَنسَى اللهُ السّاعِينَ إلَى الحُصُولِ عَلَى حَقِّهِمْ. لا يَنسَى المَساكِينَ المُتَّضِعِينَ الصّارِخِينَ إلَيهِ.

Căci El, Care răzbună sângele vărsat, Îşi aduce aminte şi nu trece cu vederea strigătul sărmanilor.

13 ا رحَمْنِي يا اللهُ! انْظُرْ كَيفَ يَضطَهِدُنِي أعدائِي. أنتَ مَنْ يَرفَعُنِي مِنْ أبوابِ المَوْتِ.

Îndură-te de mine, Doamne, uită-te la suferinţa pe care mi-o pricinuiesc duşmanii mei! Ridică-mă de la porţile morţii!

14 خ َلِّصْنِي لِكَي أُرَنِّمَ تَسابِيحَكَ عِنْدَ أبوابِ العَزيزَةِ صِهْيَوْنَ وَأبتَهِجَ بِخَلاصِكَ.

Atunci voi vesti toate laudele Tale la porţile fiicei Sionului, mă voi veseli de mântuirea Ta!

15 و َقَعَتِ الشُّعُوبُ فِي الحُفْرَةِ الَّتِي حَفَرَتْها. عَلِقَتْ أقدامُهُمْ فِي الشَّبَكَةِ.

Neamurile se vor cufunda în groapa pe care au săpat-o; chiar în laţul pe care l-au ascuns li se va prinde piciorul.

16 ل ِيَعرِفَ النّاسُ أنَّ اللهَ عادِلٌ. يَعلَقُ الأشرارُ بِالمَصائِدِ الَّتِي يَصنَعُونَها لِلآخَرِينَ. خَلِّصْنِي مِنَ المَوْتِ. هِيجّايُونَ سِلاهْ

Domnul Se descoperă şi face judecată; Cel rău este prins chiar prin lucrarea mâinilor lui. Higgaion. Sela

17 ل َيتَ الأشْرارَ، كُلُّ الَّذِينَ نَسُوا اللهَ، يَمضُونَ إلَى المَوْتِ.

Cei răi se întorc în Locuinţa Morţilor, împreună cu toate neamurile care uită de Dumnezeu.

18 ل ِأنَّ الفُقَراءَ المُحْتاجِينَ لَنْ يُنْسَوْا إلَى الأبَدِ. وَآمالُ البائِسِينَ لَنْ تُحَطَّمَ إلَى الأبَدِ.

Dar El nu-l uită pe cel sărman pentru totdeauna, nici nu-i lasă fără nădejde pe cei asupriţi.

19 ق ُمْ يا اللهُ. لا تَدَعْ هَؤُلاءِ النّاسَ يَتَقَوَّوْا! وَلْتُحاكَمِ الشُّعُوبُ فِي حَضْرَتِكَ.

Ridică-Te, Doamne, să nu biruie omul! Să fie judecate neamurile înaintea Ta!

20 ض َعْ فِيهِمْ فَزَعاً يا اللهُ ، فَتَعرِفَ هَذِهِ الشُّعُوبُ أنَّهُمْ مُجَرَّدُ بَشَرٍ! سِلاهْ

Pune groaza în ei, Doamne! Să recunoască neamurile că sunt doar nişte oameni! Sela