1 D aré gracias al Señor con todo mi corazón; Todas Tus maravillas contaré.

Te voi lăuda, Doamne, din toată inima mea, voi povesti toate minunile Tale.

2 E n Ti me alegraré y me regocijaré; Cantaré alabanzas a Tu nombre, oh Altísimo.

Mă voi bucura şi mă voi veseli în Tine, voi cânta laudă Numelui Tău, Preaînalte!

3 C uando mis enemigos retroceden, Tropiezan y perecen delante de Ti.

Duşmanii mei dau înapoi, se poticnesc şi pier dinaintea Ta,

4 P orque Tú has mantenido mi derecho y mi causa; Te sientas en el trono juzgando con justicia.

căci Tu ai judecat cauza mea şi mi-ai făcut dreptate; ai şezut pe tron ca Unul Care judeci cu dreptate.

5 H as reprendido a las naciones, has destruido al impío, Has borrado su nombre para siempre.

Tu ai mustrat neamurile şi l-ai nimicit pe cel rău; le-ai şters numele pentru veci de veci.

6 E l enemigo ha llegado a su fin en desolación eterna, Y Tú has destruido sus ciudades; Su recuerdo ha perecido con ellas.

Duşmanul a sfârşit în ruine veşnice! I-ai smuls cetăţile şi ai dat uitării amintirea lor.

7 P ero el Señor permanece para siempre; Ha establecido Su trono para juicio,

Domnul însă va trona pe vecie! El Îşi pregăteşte tronul pentru judecată.

8 Y juzgará al mundo con justicia; Con equidad ejecutará juicio sobre los pueblos.

El va judeca lumea cu dreptate, va cântări noroadele cu nepărtinire.

9 E l Señor será también baluarte para el oprimido, Baluarte en tiempos de angustia.

Domnul este o fortăreaţă pentru cel asuprit, o fortăreaţă în vremuri de necaz.

10 E n Ti pondrán su confianza los que conocen Tu nombre, Porque Tú, oh Señor, no abandonas a los que Te buscan.

Cei ce cunosc Numele Tău se încred în Tine, căci Tu nu-i părăseşti pe cei ce Te caută, Doamne!

11 C anten alabanzas al Señor, que mora en Sion; Proclamen entre los pueblos Sus proezas.

Cântaţi Domnului, Care este întronat în Sion! Vestiţi printre popoare isprăvile Lui!

12 P orque el que pide cuentas de la sangre derramada, se acuerda de ellos; No olvida el clamor de los afligidos.

Căci El, Care răzbună sângele vărsat, Îşi aduce aminte şi nu trece cu vederea strigătul sărmanilor.

13 O h Señor, ten piedad de mí; Mira mi aflicción por causa de los que me aborrecen, Tú que me levantas de las puertas de la muerte;

Îndură-te de mine, Doamne, uită-te la suferinţa pe care mi-o pricinuiesc duşmanii mei! Ridică-mă de la porţile morţii!

14 P ara que yo cuente todas Tus alabanzas, Para que en las puertas de la hija de Sion Me regocije en Tu salvación.

Atunci voi vesti toate laudele Tale la porţile fiicei Sionului, mă voi veseli de mântuirea Ta!

15 L as naciones se han hundido en el foso que hicieron; En la red que escondieron, su propio pie quedó prendido.

Neamurile se vor cufunda în groapa pe care au săpat-o; chiar în laţul pe care l-au ascuns li se va prinde piciorul.

16 E l Señor se ha dado a conocer; Ha ejecutado juicio. El impío es atrapado en la obra de sus propias manos. (Higaion, Selah)

Domnul Se descoperă şi face judecată; Cel rău este prins chiar prin lucrarea mâinilor lui. Higgaion. Sela

17 L os impíos volverán al Seol, O sea, todas las naciones que se olvidan de Dios.

Cei răi se întorc în Locuinţa Morţilor, împreună cu toate neamurile care uită de Dumnezeu.

18 P ues el necesitado no será olvidado para siempre, Ni la esperanza de los afligidos perecerá eternamente.

Dar El nu-l uită pe cel sărman pentru totdeauna, nici nu-i lasă fără nădejde pe cei asupriţi.

19 L evántate, oh Señor; no prevalezca el hombre; Sean juzgadas las naciones delante de Ti.

Ridică-Te, Doamne, să nu biruie omul! Să fie judecate neamurile înaintea Ta!

20 P on temor en ellas, oh Señor; Aprendan las naciones que no son más que hombres. (Selah)

Pune groaza în ei, Doamne! Să recunoască neamurile că sunt doar nişte oameni! Sela