1 E ntonces Job respondió:

Iov a răspuns:

2 “ En verdad yo sé que es así, Pero ¿cómo puede un hombre ser justo delante de Dios ?

„Da, ştiu că aşa e, dar poate un om să fie drept înaintea lui Dumnezeu?

3 S i alguien quisiera discutir con El, No podría contestar ni una vez entre mil.

Dacă s-ar certa cineva cu El, din o mie de întrebări nu I-ar putea răspunde nici măcar la una.

4 S abio de corazón y robusto de fuerzas, ¿Quién Lo ha desafiado sin sufrir daño ?

El are o inimă înţeleaptă şi o putere mare. Cine I se poate împotrivi şi să reuşească?

5 D ios es el que remueve los montes, y éstos no saben cómo Cuando los vuelca en Su furor;

El mută munţii fără ca aceştia să ştie când îi răstoarnă în mânia Sa.

6 E l es el que sacude la tierra de su lugar, Y sus columnas tiemblan.

El scutură pământul din locul său şi face ca stâlpii să-i tremure.

7 E l que manda al sol que no brille, Y pone sello a las estrellas;

El porunceşte soarelui şi nu mai răsare; El acoperă lumina stelelor.

8 E l que solo extiende los cielos, Y anda sobre las olas del mar;

El singur întinde cerurile şi calcă pe valurile mării.

9 E l es el que hace la Osa, el Orión y las Pléyades, Y las cámaras del sur;

El a făcut Ursul şi Orionul, Pleiadele şi constelaţiile sudului.

10 E l que hace grandes cosas, inescrutables, Y maravillas sin número.

El face lucruri mari şi nepătrunse, minuni fără număr.

11 S i El pasara junto a mí, no Lo vería; Si me pasara adelante, no Lo percibiría.

Iată, El trece pe lângă mine şi nu-L pot vedea, trece şi nu-mi dau seama.

12 S i El arrebatara algo, ¿quién Lo impediría ? Quién podrá decirle: ‘¿Qué haces ?’

Dacă vrea să ia ceva, cine-L poate opri? Cine-I poate spune: «Ce faci?»

13 D ios no retirará Su ira; Debajo de El quedan humillados los que ayudan al Rahab (monstruo marino).

Dumnezeu nu-Şi întoarce înapoi mânia; chiar şi oştile lui Rahab Îi sunt supuse.

14 ¿ Cómo puedo yo responderle, Y escoger mis palabras delante de El?

Deci cum pot eu să-I răspund, cum pot să-mi caut cuvintele înaintea Lui?

15 P orque aunque yo tuviera razón, no podría responder; Tendría que implorar la misericordia de mi Juez.

Chiar dacă aş fi drept, nu I-aş putea răspunde, nu pot decât să cer îndurare de la Judecătorul meu.

16 S i yo llamara y El me respondiera, No podría creer que escuchara mi voz.

Dacă L-aş chema la judecată şi mi-ar răspunde, n-aş crede că mi-a ascultat glasul.

17 P orque El me quebranta con tempestad, Y sin causa multiplica mis heridas.

El mă zdrobeşte printr-o furtună şi-mi înmulţeşte rănile fără motiv.

18 N o me permite cobrar aliento, Sino que me llena de amarguras.

Nu mă lasă să-mi trag suflarea, ci mă umple de amărăciune.

19 S i es cuestión de poder, El es poderoso; Y si es cuestión de justicia, ¿quién Lo citará?

Dacă e vorba de putere, El e puternic; dacă e vorba de judecată, cine-L poate convoca la judecată?

20 A unque soy justo, mi boca me condenará; Aunque soy inocente (íntegro), El me declarará culpable.

Chiar dacă aş fi drept, gura mea mă va condamna; oricât de nevinovat aş fi, El mă va dovedi vinovat.

21 I nocente soy, No hago caso de mí mismo, Desprecio mi vida.

Sunt nevinovat, dar nu mai ţin la mine. Îmi dispreţuiesc viaţa.

22 T odo es lo mismo, por tanto digo: ‘El destruye al inocente y al impío.’

Îmi e tot una, de aceea zic: «El îl nimiceşte şi pe cel nevinovat şi pe cel rău deopotrivă.»

23 S i el azote mata de repente, El se burla de la desesperación del inocente.

Şi măcar de ar aduce biciul imediat moartea, … dar El râde de durerea celui nevinovat.

24 L a tierra es entregada en manos de los impíos; El cubre el rostro de sus jueces; Si no es El, ¿entonces quién será?

Când o ţară e dată pe mâna celui rău, El acoperă ochii judecătorilor lui. Dacă nu El, atunci cine?

25 M is días son más ligeros que un corredor; Huyen, no ven el bien;

Zilele mele sunt mai iuţi decât alergătorul; zboară fără să fi văzut fericirea.

26 S e deslizan como barcos de juncos, Como águila que se arroja sobre su presa.

Trec ca o luntre de papirus pe apă, ca un vultur care se repede asupra prăzii.

27 A unque yo diga: ‘Olvidaré mi queja, Cambiaré mi triste semblante y me alegraré,’

Dacă zic: «Îmi voi uita plângerea, îmi voi schimba înfăţişarea şi voi fi voios!»,

28 T emeroso estoy de todos mis dolores, Sé que Tú no me absolverás.

atunci mă cuprinde spaima de toate durerile mele, pentru că ştiu că nu mă vei găsi nevinovat.

29 S i soy impío, ¿Para qué, pues, esforzarme en vano?

Dacă tot voi fi condamnat, de ce să mă mai trudesc degeaba?

30 S i me lavara con nieve Y limpiara mis manos con lejía,

Chiar dacă m-aş spăla cu săpun şi mi-aş curăţa mâinile cu leşie,

31 A un así me hundirías en la fosa, Y mis propios vestidos me aborrecerían.

Tu tot m-ai cufunda în mocirlă, de s-ar scârbi şi hainele de mine.

32 P orque El no es hombre como yo, para que Le responda, Para que juntos vengamos a juicio.

Căci El nu este un om ca mine, ca să-I pot răspunde şi să putem merge împreună la judecată.

33 N o hay árbitro entre nosotros, Que ponga su mano sobre ambos.

Şi nu se află nici măcar un mijlocitor între noi, care să-şi pună mâinile peste noi amândoi,

34 Q ue El quite de mí Su vara, Y no me espante Su terror.

ca astfel El să-Şi dea la o parte nuiaua şi să nu mă mai înspăimânte cu groaza Lui.

35 E ntonces yo hablaré y no Le temeré; Porque en mi opinión yo no soy así.

Atunci aş vorbi fără să mă mai tem de El, însă nu aşa mi se întâmplă.