1 “ Ciertamente hay una mina para la plata, Y un lugar donde se refina el oro.

Cu siguranţă, argintul are o mină din care este scos, iar aurul are un loc unde este curăţit.

2 E l hierro se saca de la tierra, Y de la piedra se funde el cobre.

Fierul este luat din pământ şi arama este scoasă din minereu.

3 E l hombre pone fin a las tinieblas, Y hasta los límites más remotos escudriña La roca que está en densa oscuridad.

Omul pune capăt întunericului şi caută până în locurile cele mai adânci după minereurile ascunse în cel mai negru întuneric.

4 A bren minas lejos de lo habitado, Olvidado por el pie; Suspendidos se balancean lejos de los hombres.

El sapă un puţ departe de locuinţa oamenilor, în locuri necălcate de piciorul omului; el stă atârnat şi se clatină, departe de oameni.

5 D e la tierra viene el alimento, Y abajo está revuelta como por fuego.

Pământul din care vine hrana este răscolit pe dedesubt ca de foc.

6 S us piedras son yacimientos de zafiros, Y su polvo contiene oro.

Safirul iese din pietrele lui şi colbul lui are pulbere de aur.

7 S enda que ave de rapiña no conoce, Ni que ojo de halcón ha alcanzado a ver;

Nici o pasăre de pradă nu ştie acea cărare ascunsă, nici ochiul şoimului n-a văzut-o.

8 L as orgullosas bestias no la han pisado, Ni el fiero león ha pasado por ella.

Nici fiarele cele mai mândre n-au călcat pe ea, leul n-a trecut niciodată pe acolo.

9 P one el hombre su mano en el pedernal; Vuelca de raíz los montes.

Omul pune mâna pe stânca de cremene şi răstoarnă munţii din rădăcini.

10 A bre canales en las rocas, Y su ojo ve todo lo preciado.

El sapă şanţuri în stâncă şi ochii lui îi văd toate bogăţiile.

11 D etiene los arroyos para que no corran, Y saca a luz lo oculto.

El caută izvoarele râurilor şi aduce la lumină lucruri ascunse.

12 P ero la sabiduría, ¿dónde se hallará? ¿Y dónde está el lugar de la inteligencia ?

Dar unde poate fi găsită înţelepciunea? Unde locuieşte priceperea?

13 N o conoce el hombre su valor, Ni se encuentra en la tierra de los vivientes.

Omul nu-i cunoaşte locuinţa; ea nu poate fi găsită pe pământul celor vii.

14 E l abismo dice: ‘No está en mí’; Y el mar dice: ‘No está conmigo.’

Adâncul zice: «Nu este în mine!», iar marea zice: «Nu este la mine!»

15 N o se puede dar oro puro por ella, Ni peso de plata por su precio.

Ea nu se dă în schimbul aurului ales, nici preţul ei nu poate fi cântărit în argint.

16 N o puede evaluarse con oro de Ofir, Ni con ónice precioso, ni con zafiro.

Ea nu poate fi cumpărată cu aur de Ofir şi nici cu onix preţios sau cu safir.

17 N o la pueden igualar ni el oro ni el vidrio, Ni se puede cambiar por artículos de oro puro.

Nici aurul, nici diamantul nu se pot compara cu ea, nici nu poate fi schimbată pe bijuterii de aur.

18 C oral y cristal ni se mencionen; La adquisición de la sabiduría es mejor que las perlas.

Coralul şi cristalul nu merită a fi amintite; preţul înţelepciunii este dincolo de al mărgăritarelor.

19 E l topacio de Etiopía no puede igualarla, Ni con oro puro se puede evaluar.

Topazul de Cuş nu se poate compara cu ea, ea nu poate fi cumpărată cu aur curat.

20 ¿ De dónde, pues, viene la sabiduría? ¿Y dónde está el lugar de la inteligencia ?

De unde vine atunci înţelepciunea? Unde locuieşte priceperea?

21 E stá escondida de los ojos de todos los vivientes, Y oculta a todas las aves del cielo.

Ea este ascunsă de ochii tuturor celor vii, ascunsă chiar şi de păsările cerului.

22 E l Abadón (lugar de destrucción) y la muerte dicen: ‘Con nuestros oídos hemos oído su fama.’

Locul Nimicirii şi Moartea zic: «Am auzit doar vorbindu-se despre ea.»

23 D ios entiende el camino de ella, Y conoce su lugar.

Dumnezeu cunoaşte calea spre ea şi doar El ştie unde locuieşte,

24 P orque El contempla los confines de la tierra, Y ve todo bajo los cielos.

pentru că El se uită până la marginile pământului, vede tot ce se întâmplă sub ceruri.

25 C uando El dio peso al viento Y determinó las aguas por medida;

Când i-a dat vântului puterea şi a hotărât mărimea apelor,

26 C uando puso límite a la lluvia Y camino para el rayo,

când a dat o lege pentru ploaie şi o cărare pentru trăsnet,

27 E ntonces El la vio y la declaró, La estableció y también la escudriñó.

atunci s-a uitat la înţelepciune şi a lăudat-o; a aşezat-o şi a încercat-o.

28 Y dijo al hombre: ‘El temor (La reverencia) del Señor es sabiduría, Y apartarse del mal, inteligencia.’”

Apoi i-a zis omului: «Frica de Domnul – acesta este înţelepciune şi depărtarea de rău este pricepere.»“