1 « La plata se extrae de las minas, y el oro se refina en el crisol.

Cu siguranţă, argintul are o mină din care este scos, iar aurul are un loc unde este curăţit.

2 D el polvo de la tierra se saca el hierro, y el cobre se aparta de la escoria.

Fierul este luat din pământ şi arama este scoasă din minereu.

3 C on el fuego se ha puesto fin a las tinieblas, y el hombre examina con detalle cada piedra que hay en esa densa oscuridad.

Omul pune capăt întunericului şi caută până în locurile cele mai adânci după minereurile ascunse în cel mai negru întuneric.

4 A bre minas en lugares no habitados, en sitios donde nadie ha plantado el pie, y entran los mineros, balanceándose con sogas.

El sapă un puţ departe de locuinţa oamenilor, în locuri necălcate de piciorul omului; el stă atârnat şi se clatină, departe de oameni.

5 D e la tierra se obtiene el alimento, y abajo de ella todo se convierte en fuego.

Pământul din care vine hrana este răscolit pe dedesubt ca de foc.

6 E n su seno se encuentran zafiros, y aun el polvo de la tierra es oro.

Safirul iese din pietrele lui şi colbul lui are pulbere de aur.

7 » Son lugares que las aves desconocen, y que jamás vieron los ojos de los buitres.

Nici o pasăre de pradă nu ştie acea cărare ascunsă, nici ochiul şoimului n-a văzut-o.

8 N unca pasaron por allí las fieras, ni tampoco el león feroz pisó ese lugar.

Nici fiarele cele mai mândre n-au călcat pe ea, leul n-a trecut niciodată pe acolo.

9 C on el duro pedernal en la mano, el hombre cava la raíz de las montañas.

Omul pune mâna pe stânca de cremene şi răstoarnă munţii din rădăcini.

10 H ace túneles en las rocas, y sus ojos descubren piedras preciosas.

El sapă şanţuri în stâncă şi ochii lui îi văd toate bogăţiile.

11 E xplora el lugar donde nacen los ríos, y saca a la luz muchas cosas escondidas.

El caută izvoarele râurilor şi aduce la lumină lucruri ascunse.

12 » Pero ¿dónde se halla la sabiduría? ¿En qué lugar está la inteligencia?

Dar unde poate fi găsită înţelepciunea? Unde locuieşte priceperea?

13 N adie sabe lo que vale, pues no se halla en este mundo.

Omul nu-i cunoaşte locuinţa; ea nu poate fi găsită pe pământul celor vii.

14 E l mar profundo dice: “Aquí no está”, y el océano asegura: “Yo no la tengo”.

Adâncul zice: «Nu este în mine!», iar marea zice: «Nu este la mine!»

15 L a sabiduría no se compra con oro, ni su precio puede pagarse con plata.

Ea nu se dă în schimbul aurului ales, nici preţul ei nu poate fi cântărit în argint.

16 N o se compra con oro de Ofir, ni con el precioso ónice, ni con el zafiro.

Ea nu poate fi cumpărată cu aur de Ofir şi nici cu onix preţios sau cu safir.

17 N i los diamantes ni el oro se le comparan, ni se da a cambio de finas alhajas de oro.

Nici aurul, nici diamantul nu se pot compara cu ea, nici nu poate fi schimbată pe bijuterii de aur.

18 N o se le comparan el coral y las perlas; La sabiduría es más valiosa que las piedras preciosas.

Coralul şi cristalul nu merită a fi amintite; preţul înţelepciunii este dincolo de al mărgăritarelor.

19 N i el topacio de Etiopía, ni el oro más fino, son de tanto valor como ella.

Topazul de Cuş nu se poate compara cu ea, ea nu poate fi cumpărată cu aur curat.

20 » ¿De dónde viene la sabiduría? ¿En qué lugar se encuentra la inteligencia?

De unde vine atunci înţelepciunea? Unde locuieşte priceperea?

21 S e halla escondida de todo ser vivo; se halla escondida de las aves del cielo.

Ea este ascunsă de ochii tuturor celor vii, ascunsă chiar şi de păsările cerului.

22 A unque la muerte y el sepulcro aseguran que a sus oídos ha llegado su fama.

Locul Nimicirii şi Moartea zic: «Am auzit doar vorbindu-se despre ea.»

23 » Sólo Dios sabe llegar hasta ella; sólo él sabe en dónde se halla.

Dumnezeu cunoaşte calea spre ea şi doar El ştie unde locuieşte,

24 C on su mirada ve hasta los confines de la tierra, y ve también lo que pasa bajo el cielo.

pentru că El se uită până la marginile pământului, vede tot ce se întâmplă sub ceruri.

25 C uando Dios determinó el peso del viento, y midió el agua de mares y ríos;

Când i-a dat vântului puterea şi a hotărât mărimea apelor,

26 c uando estableció una ley para las lluvias, y señaló la ruta de los relámpagos,

când a dat o lege pentru ploaie şi o cărare pentru trăsnet,

27 v io a la sabiduría, que estaba allí, y la puso a prueba y reconoció su valor.

atunci s-a uitat la înţelepciune şi a lăudat-o; a aşezat-o şi a încercat-o.

28 E ntonces dijo a la humanidad: “El temor del Señor es la sabiduría. Quien se aparta del mal es inteligente.”»

Apoi i-a zis omului: «Frica de Domnul – acesta este înţelepciune şi depărtarea de rău este pricepere.»“