1 C antemos con gozo a Dios, nuestra fortaleza; aclamemos con júbilo al Dios de Jacob.

Strigaţi de bucurie către Dumnezeu, Tăria noastră! Strigaţi de veselie către Dumnezeul lui Iacov!

2 E ntonemos cánticos, al son del pandero, de la melodiosa arpa y del salterio.

Înălţaţi un cântec, sunaţi din tamburine, din lira cea plăcută şi din harfă.

3 T oquemos la trompeta en el novilunio, en el día señalado para nuestra fiesta solemne.

Suflaţi din corn la lună nouă, la lună plină, în ziua sărbătorii.

4 E sto es un estatuto para Israel; es una ordenanza del Dios de Jacob,

Aceasta este porunca dată lui Israel, hotărârea Dumnezeului lui Iacov.

5 q ue la constituyó como testimonio para José cuando salió contra la tierra de Egipto. Oí un lenguaje que no pude entender:

Mărturia aceasta i-a dat-o lui Iosif, când a mers împotriva ţării Egiptului; acolo am auzit o limbă pe care n-o cunoşteam:

6 « Liberé tu hombro de llevar pesada carga; tus manos dejaron de cargar los cestos.

„I-am luat povara de pe umăr, mâinile lui nu mai ţin coşul.

7 E n tu angustia clamaste a mí, y yo te salvé; desde el centro del trueno te respondí, y junto a las aguas de Meriba te puse a prueba.

La necaz ai strigat, iar Eu te-am scăpat; ţi-am răspuns de lângă locul tainic al tunetului, te-am încercat la apele Meriba. Sela

8 » Escúchame, pueblo mío, que quiero amonestarte. ¡Cómo quisiera yo, Israel, que me escucharas!

Ascultă, poporul Meu, şi te voi sfătui! O, Israele, de M-ai asculta!

9 N o debes tener ningún dios ajeno. No debes inclinarte ante dioses extraños.

Să nu se găsească la tine nici un dumnezeu străin! Să nu te închini nici unui zeu!

10 Y o soy el Señor, tu Dios; yo te saqué de la tierra de Egipto. Abre la boca, y yo te daré de comer.

Eu sunt Domnul, Dumnezeul tău! Eu te-am adus din ţara Egiptului! Deschide-ţi gura şi ţi-o voi umple!“

11 » Pero tú, mi pueblo, no escuchaste mi voz; tú, Israel, no quisiste obedecerme,

Dar poporul Meu nu Mi-a ascultat glasul, Israel nu M-a urmat.

12 y por tu obstinación te abandoné para que siguieras tus propios consejos.

Atunci l-am lăsat în voia inimii lui încăpăţânate şi a trăit după propriile lui sfaturi.

13 ¡ Ay, pueblo mío! ¡Si me hubieras escuchado! ¡Ay, Israel! ¡Si hubieras seguido mis caminos!

„O, de M-ar asculta poporul Meu! O, de ar umbla Israel pe căile Mele!

14 ¡ En un instante habría derrotado a tus enemigos, y habría descargado mi mano sobre tus adversarios!

Atunci i-aş supune pe duşmanii săi într-o clipă şi Mi-aş întoarce mâna împotriva potrivnicilor săi.“

15 L os que me aborrecen se me habrían sometido, y yo, el Señor, pondría para siempre fin a sus días.

Cei ce-L urăsc pe Domnul ar da înapoi în faţa Lui, iar soarta le- ar fi pecetluită pe vecie.

16 P ero a ti te alimentaría con lo mejor del trigo, y apagaría tu sed con miel extraída de la peña.»

Pe Israel însă l-ar hrăni cu grâul cel mai bun... „Chiar cu miere din stâncă te-aş sătura!“, zice Dumnezeu.