1 ¡ Vengan y con alegría aclamemos al Señor! ¡Cantemos con júbilo a la roca de nuestra salvación!

Veniţi să strigăm de bucurie către Domnul, să strigăm către Stânca mântuirii noastre!

2 ¡ Lleguemos ante su presencia con alabanza! ¡Aclamémosle con cánticos!

Să ne înfăţişăm înaintea Lui cu laude şi să strigăm către El prin cântări!

3 ¡ Grande es el Señor, nuestro Dios! ¡Gran Rey es él sobre todos los dioses!

Căci Domnul este un Dumnezeu mare, este un împărat mare, mai presus de toţi zeii!

4 E n su mano están las profundidades de la tierra, y las alturas de los montes son suyas.

El ţine în mână adâncimile pământului, iar înălţimile munţilor sunt ale Lui.

5 S uyo es también el mar, pues él lo hizo, y sus manos formaron la tierra seca.

A Lui este marea, – El a făcut-o – iar uscatul, mâinile Lui l-au întocmit.

6 ¡ Vengan, y rindámosle adoración! ¡Arrodillémonos delante del Señor, nuestro Creador!

Veniţi să I ne închinăm, să I ne plecăm înainte, să îngenunchem înaintea Domnului, Creatorul nostru!

7 E l Señor es nuestro Dios, y nosotros somos el pueblo de su prado; ¡somos las ovejas de su mano! «Si hoy escuchan ustedes mi voz,

Căci El este Dumnezeul nostru, iar noi suntem poporul păşunii Lui, turma mâinii Sale! „Astăzi dacă auziţi glasul Lui,

8 n o endurezcan su corazón, como en Meriba, como en el día de Masah, en el desierto.

nu vă împietriţi inimile ca la Meriba, ca în ziua de la Masa, în pustie,

9 A llí los padres de ustedes me tentaron; me pusieron a prueba, aunque vieron mis obras.

când strămoşii voştri M-au pus la încercare şi M-au ispitit, deşi Îmi văzuseră lucrările!

10 C uarenta años estuve disgustado con esa gente, y me dije: “El corazón de este pueblo divaga; no han conocido mis caminos.”

Timp de patruzeci de ani am fost scârbit de acea generaţie şi am zis: «Ei sunt un popor care s-a rătăcit în inima lui şi n-au cunoscut căile Mele.»

11 P or eso, en mi furor juré que no entrarían en mi reposo.»

De aceea am jurat în mânia Mea: «Nu vor intra în odihna Mea!»“